CLAUDIA MARCU – Energia este scumpă pentru că plătim taxe pentru energia ieftină / Energia electrică s-a scumpit cu peste 72%

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Paradoxul românesc. Energia este scumpă pentru că plătim taxe pentru energia ieftină

Se spulberă iluzia energiei ieftine din fotovoltaice și eoliene

     Sloganurile cu energia regenerabilă ieftină, aruncate în spațiul public de autorități, sunt o mare ipocrizie. De fapt, românul plătește energie scumpă în factura finală pentru că trebuie să achite taxe și contribuții pentru energia ieftină din fotovoltaice și eoliene, precum și cea din cogenerare, care, fără subvenții din buzunarele consumatorilor, nu ar putea fi rentabilă pentru investitori. Chiar și scumpirea exagerată a transportului și distribuției energiei a fost cauzată tot de ”febra” regenerabilelor, care necesită investiții enorme. La acest moment, singura soluție pentru reducerea facturilor este ca statul (lacom) să elimine TVA-ul, spun furnizorii. 

     Pentru că România nu este nicio o țară însorită și nici o țară cu vânt puternic și constant, energia din regenerabile nu va deveni niciodată ieftină. Dovada clară este că aceasta nu se poate susține, la nivel de profitabilitate, fără subvențiile plătite din buzunarele consumatorilor. Astfel că se ajunge la paradoxul românesc în care energia este scumpă pentru că trebuie susținută financiar energia ieftină.

     În acest moment, avem schema de subvenționare din banii consumatorilor pentru cogenerare, avem schema pentru certificate verzi pentru valul de investiții din 2008-2012, care va funcționa până în 2032, avem schema pentru Contractele pentru Diferență (CfD), tot sprijin pentru investitorii în regenerabile, care, deși este mică acum, ar putea să crească semnificativ, în funcție de prețurile din piață. Schema CfD le garantează celor care construiesc parcuri eoliene și fotovoltaice că vor vinde energia la un preț stabilit prin contractele licitate. Dacă prețul din piață este mai mare decât cel din contract, diferența o vor plăti consumatorii, prin contribuția CfD. Culmea este că toate aceste contribuții se majorează pe zi ce trece, asta în timp ce autoritățile ne spun că se chinuie să scadă facturile la energie.

Minus 20% din start

     Reprezentanții furnizorilor ne spun că există două soluții pentru scăderea facturilor la energie, ori să umblăm la prețul energiei pe kWh ori să umblăm la consum. Ca să scădem consumul, se poate face prin eficiență sau prin economie. Ca să scazi prețul, se poate reduce din prețul energiei, care reprezintă 40%, sau din componentele reglementate de stat, care înseamnă 60% din prețul final.

     ”Doar dacă elimini TVA deja s-a dus la o scădere de aproape 20%, ceea ce înseamnă o măsură rapidă pentru reducerea facturilor. Ca să reduci prețul la energia în sine este cam greu, pentru că este o piață liberă și oricum este deficit de energie. Dar hai să zicem că ar scădea piața și s-ar reduce prețul cu 10%, asta înseamnă o reducere în factura finală a consumatorului casnic de sub 5%, pentru că prețul energiei este doar 40% din tariful total. Pentru că la noi cererea este mai mare decât oferta e puțin probabil să scadă prețurile în piață. Dacă energia ar fi zero lei, sub 0,8 lei/kWh nu are cum să scadă, că sunt tarife de distribuție, de transport, de contribuții pentru energia regenerabilă, pentru cogenerare, TVA și accize”, ne-a declarat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Reducere prin creștere

     Narativul cu trebuie să reducem prețurile la energie a tot fost repetat de miniștrii energiei, care au mimat, fiecare, căutarea unor soluții pentru reducerea facturilor. În timp ce anunțau că se lucrează intens pentru ridicarea poverii de pe umerii consumatorilor români, aduși în pragul sărăciei, statul tot majora părțile reglementate din tariful energiei.

     ”Din iunie tot am auzit autoritățile din România, care își exprimau preocuparea privind scăderea facturii la consumatorul final casnic și am pus pe listă ce s-a făcut până acum. De la 1 iulie a dispărut subvenția, tot de la 1 iunie a crescut contribuția pentru cogenerare de la 3,5 la 8,4 lei, mai mult de dublu. De la 1 august a crescut TVA de la 19% la 21%. De la 1 septembrie a crescut tariful în servicii din sistem de la 7,04 la 12,79 lei. De la 1 noiembrie a crescut iarăși contribuția de cogenerare de la 8,4 la 13,06 lei și urmează să introducă și taxa pentru CfD”, a afirmat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.

Tariful dinamic, mult prea dinamic

     Energia fotovoltaică este foarte ieftină, dar, din păcate, nu se potrivesc orele de producție cu orele de consum, susțin reprezentanții furnizorilor. Aceștia semnalează că avem energie multă, dar nu când este nevoie și atunci trebuie mutată ori energia pe orele în care este nevoie, ori trebuie mutat consumul atunci când se produce ieftin și mult.

     ”De aceea au apărut ofertele de tarife diferențiate, dar acestea nu sunt pentru oricine, ci doar pentru cei care pot consuma mai mult în orele în care fotovoltaicele produc în exces. Că, dacă te arunci cu capul înainte și nu știi cum ai consumul, s-ar putea să fie o capcană tariful dinamic. Poate în cazul firmelor, care consumă mai mult ziua decât seara, ar fi avantajos. Dar nu trebuie generalizat. Pentru marea majoritate a consumatorilor, tariful diferențiat nu este o opțiune”, ne-a precizat președintele AFEER, Laurențiu Urluescu. Acesta arată că, atâta timp cât împovărezi factura cu 60% alte lucruri, este greu să o mai scazi. ”În momentul de față, cea mai simplă și rapidă soluție pentru scăderea facturilor ar fi reducerea TVA, care se va duce imediat în factură. Și nu va însemna nicio modificare complicată în sistemele informatice ale furnizorilor, este o chestie simplă și la latitudinea statului”, ne-a mai spus Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.

♦ ♦ ♦

INS dă verdictul. Energia electrică s-a scumpit cu peste 72%

România se prăbușește sub povara prețurilor uriașe la energie

     Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna octombrie 2025, față de aceeași lună a anului trecut, energia electrică s-a scumpit cu peste 72%, fapt care a avut efect în lanț, ridicând inflația la 9,8%. O analiză a  Asociației Energia Inteligentă arată că România a ajuns să aibă a 21-a cea mai scumpă energie din întreaga lume. Cauzele depistate de asociație sunt legate de volatilitatea regenerabilelor, investițiile mari pentru acestea, deficit al capacităților de producție și, nu în ultimul rând, creșterea excesivă a taxelor și accizelor.

     Prețul energiei s-a majorat în octombrie cu 72,30% față de aceeași lună a anului 2024, se arată în ultimul comunicat al Institutului Național de Statistică. Explozia prețurilor la energie a avut un efect în lanț, toate produsele și serviciile scumpindu-se în mod semnificativ. În fapt, potrivit unei analize făcute de Asociația Energia Inteligentă, România a reușit performanța negativă de a avea al 21-lea cel mai mare preț la energie de pe întreg mapamondul. Cauzele interne ale prețurilor extrem de ridicate ale energiei sunt legate de capacitățile de producţie insuficiente sau neoptime, astfel că, în România există perioade în care producţia internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe, susține Asociația Energie Inteligentă.

     Totodată, pierderile în sistemele de transport și distribuţie sunt foarte mari, acestea ajungând, în unele zone, până la 20%. În același timp, creșterea prețurilor la energie a fost cauzată și de politici, reglementări şi infrastructură: costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce creşte costul producerii energiei din surse fosile, semnalează asociația. ”Măsurile de tranziţie către regenerabile implică investiţii mari, iar unele tehnologii regenerabile sunt mai greu de echilibrat fiind puternic dependente de vreme. Avem exporturi de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca și prețurile și importăm energie când cererea este foarte mare cu prețuri foarte mari. Pe de altă parte, variaţiile mari ale producţiei din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab) care afectează suplinirea cu energie din surse fosile şi cresc costurile marginale de producţie. Nu în ultimul rând, creșterea excesivă a taxelor și accizelor din ultimii ani a avut impact direct în prețul energiei”, se precizează în analiza Asociația Energia Inteligentă.

Cauze externe: Moldova și Ucraina

     În ce privește cauzele externe, asociația consideră prețurile energie s-au majorat pe fondul creșterii masive a cererii de energie în zona Sud Est Europeană, urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina și a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova. Consecința gravă a prețurilor mari la energia electrică este faptul că aproape 45% din populația României este afectată de sărăcie energetică.

     ”Gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi, ceea ce reduce cererea internă, consumul și astfel se frâneză economia. Totodată, întreprinderile şi industria sunt mai puţin competitive; dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), circa 81% dintre firmele din România spun că suportarea costurilor energiei reprezintă un obstacol pentru investiții”, se mai arată în analiza Asociației Energia Inteligentă.

Inflația reală, extrem de mare

Pe lângă majorarea uriașă a prețului energiei, în octombrie a crescut și prețul energiei termice, cu 17,70% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, creșteri importante s-au înregistrat și la apă, canal, salubritate (+13,75%), transport CFR (+18,59%), transport rutier (+10,05%) și servicii poștale (+12,50%). La total mărfuri nealimentare, creșterea de prețuri a fost de 10,96%, iar la total mărfuri alimentare, inflația a fost de 7,57%. În schimb, la produsele alimentare, creșterea mare de prețuri s-a produs exact la alimentele de bază, astfel că inflația reală a fost cu mult mai mare. La fructe proaspete, față de octombrie 2024, creșterea a fost de 22,74%, la carne bovine de +10,39%, la lapte de vacă de +11,46%, la zahăr și produse zaharoase de 13,27%, iar la cacao și cafea, de +20,77%.

 

Ultimele postări