Proiectul de Hotarare pentru aprobarea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, actualizat, al Ministerului Energiei, conține un element cel puțin ciudat. Ministerul anunță că România se va concentra pe diversificarea surselor de importuri de gaze naturale, ceea ce pune mari semne de întrebare față de destinația gazelor românești din Marea Neagră. Totodată, planul actualizat conține finalizarea centralelor nucleare și a celor pe gaze până în 2030, în condițiile în care proiectele nici nu au demarat.

     PNIESC-ul actualizat, postat pe site-ul Ministerului Energiei, conține elemente cel puțin îngrijorătoare. În plan se arată că România vizează reducerea dependenței sale de importurile de țiței, combustibili fosili solizi și gaze naturale până în 2030 prin intensificarea proceselor de electrificare, dezafectarea centralelor electrice pe cărbune și diversificarea surselor de aprovizionare, ceea ce va permite atingerea obiectivelor privind realizarea unei ponderi cât mai reduse a importurilor.

     ”Toate aceste măsuri subliniază importanța diversificării surselor de import, în special în domeniul gazelor naturale”, se precizează în PNIESC. Și asta în condițiile în care, din 2027, este anunțată începerea exploatării gazelor din Marea Neagră, care ar trebui să asigure atât consumul intern, cât și exporturi. Faptul că ministerul insistă pe importuri de gaze naturale este cel puțin ciudat.

Conducte, doar pentru export

     Potrivit PNIESC, România își îmbunătățește continuu rețeaua de transport a gazelor naturale, inclusiv interconexiunile cu statele vecine, pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural și a reduce dependența de Rusia (?). ”Aceasta implică participarea României în diverse proiecte transfrontaliere, aflate în derulare sau planificate, precum proiectele Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria,  a conductei de transport gaze naturale pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre (Marea Neagră – Podișor), precum și activitatea desfășurată în cadrul Inițiativei de conectare a Europei Centrale și de Sud-Est”, se specifică în plan.

Energie cu ”toptanul”. Pe hârtie

     Ținta pentru 2030 este atingerea unei capacități instalate de 31,3 GW, aproximativ 76% din aceasta provenind din regenerabile, susține Ministerul Energiei. În acest sens, este planificată construirea de noi capacități de producție a energiei electrice din surse nucleare și gaze naturale, precum și finalizarea unor investiții în hidrocentrale, ceea ce va transforma România într-o țară exportatoare de energie electrică, cu un nivel anual de exporturi de aproximativ 4,4 TWh. În ce privește energia nucleară, reactoarele 3 și 4 se află în stadiul de discuții și atât, iar retehnologizarea reactorului 1, care va ieși din sistem în luna mai a acestui an, este și ea sub semnul întrebării, după ce Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind legalitatea ajutorului de stat. La centralele pe gaze, probabilitatea ca acestea să fie finalizate până în 2030 este nulă.

Dispar și lemnele de foc

     Pe de altă parte, PNIESC-ul actualizat prevede că ponderea regenerabilelor (SRE) în sectorul de încălzire și răcire va crește ușor, ajungând la 41,1% în 2030, datorită scăderii utilizării biomasei, în special în mediul rural, care va fi înlocuită cu tehnologii mai curate. ”Deși biomasa este considerată o SRE, se preconizează că folosirea acesteia va scădea, pe deoparte pentru a conserva nivelul absorbțiilor produse de sectorul LULUCF (element de mare importanță în politica de decarbonizare), pe de alta din cauza consecințelor negative pe care utilizarea biomasei o are asupra calității aerului prin nivelul ridicat de emisii. Sobele funcționând pe bază de biomasă vor fi înlocuite în principal cu pompe de căldură, tehnologie curată, clasificată, la rândul ei, ca fiind regenerabilă”, anunță Ministerul Energiei.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Împrumutul SAFE, o ”înșelătorie” prin care România pierde de două ori