După cei aproape 200.000 de ucraineni întreținuți din banii statului român, Guvernul anunță măsuri pentru primirea imigranților din țările terțe. Solicitanții de azil vor avea dreptul de a primi alocații în bani din bugetul României, precum și asistență medicală gratuită. MAI anunță înființarea centrelor de screening pentru solicitanții de azil, pentru care se vor direcționa surse financiare ale ministerului, dar și personal care să se ocupe de problemele acestora.

     Ministerul Afacerilor Interne a emis un proiect de lege pentru transpunerea Regulamentelor europene, în ce privește pactul privind migrația. Astfel, MAI va înființa și organiza centre de screening la frontiera externă și în teritoriu, în cadrul Poliției de Frontieră Române. Centrele de screening sunt locuri special amenajate, organizate în zona de tranzit sau pe teritoriu, autorizate sanitar, amenajate și dotate astfel încât să ofere condiții adecvate de cazare, hrană, asistență medicală și igienă personală, destinate activităților de screening.

     Controalele medicale preliminare cu privire la străinii supuși măsurilor de screening și asistența medicală acordată acestora se vor realiza de personal medical din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, de personal medical din sistemul de asistență medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin furnizori de servicii medicale autorizați, în baza unor contracte de prestări servicii, precum și prin alte forme prevăzute de lege. Finanțarea se va asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne sau din fonduri externe, după caz, se arată în proiectul de lege al MAI.

Mai multe atribuții, același număr de angajați

     Numărul de posturi necesare organizării și funcționării structurilor care desfășoară activități de screening, azil la frontieră și returnare la frontieră se va asigura cu încadrarea în numărul total de posturi repartizat Ministerului Afacerilor Interne și în creditele bugetare anuale aprobate potrivit legii prin bugetul ordonatorului principal de credite. Totodată, la solicitarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau a Inspectoratului General pentru Imigrări, după caz, Direcția generală de asistență socială și protecția copilului va desemna un reprezentant al minorului neînsoțit care nu a solicitat acordarea unei forme de protecție pe perioada activităților de screening, pentru a asigura protecția, a reprezenta, asista și a acționa în numele și pe seama acestuia.

Bani de la Poliția de Frontieră

     Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea, funcţionarea şi întreţinerea centrelor de screening se suportă din bugetul Poliției de Frontieră Române, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, precum și din alte surse legal constituite. Banii vor acoperi cheltuieli pentru hrana imigranților, accesul la educație, asistența juridică, medical, psihologică și religioasă, dar și servicii de interpretariat.

Cheltuieli uriașe

     Asistența acordată solicitanților de protecție internațională va include cazare, hrană, materiale de întreținere și igienă, îmbrăcăminte și încălțăminte, transport, care pot fi acordate în natură, sub formă de alocații financiare sau tichete ori printr-o combinație a acestor trei elemente, precum și o alocație zilnică, în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Alocația zilnică reprezintă indemnizația acordată solicitanților pentru a le conferi o minimă autonomie în viața de zi cu zi, acordată sub forma unei sume de bani, în bonuri valorice, în natură sau ca o combinație a acestor elemente, cu condiția ca o astfel de alocație să includă și o sumă de bani, arată MAI.

Drepturi peste drepturi

     Imigranții vor avea dreptul la cursuri de limbă română, cursuri de educație civică sau cursuri de formare profesională pentru îmbunătățirea capacității solicitanților de a fi autonomi și de a interacționa cu autoritățile competente sau de a găsi un loc de muncă, indiferent dacă solicitanții au sau nu acces la piața forței de muncă, susține MAI. Totodată, în vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ public, solicitanții de azil minori vor beneficia, în mod gratuit, de un curs pregătitor intensiv în vederea înscrierii în sistemul de învățământ public. Concomitent, poate fi înscris ca audient în anul de studii corespunzător. ”Solicitantul de azil minor este înscris în sistemul de învățământ public, cât mai rapid posibil dar nu mai târziu de 2 luni de la data depunerii cererii de azil, ținând seama de vacanțele școlare”, se mai precizează în proiectul de act normativ.