Autoritățile române, batjocorite de Comisia Europeană: Fondurile pentru apă și canalizare, blocate abuziv
Răsplata pentru slugărnicie. România, împiedicată să obțină fonduri europene
România nu reușește să obțină aprobarea Comisiei Europene pentru 2,2 miliarde de euro pe lucrări deja efectuate la canalizarea localităților, în condițiile în care mai puțin de 20% din populația rurală are acces la astfel de sisteme. Autoritățile din țara noastră au încercat să îndeplinească toate cerințele Comisiei, plătind și experți ai Băncii Mondiale, însă, de fiecare dată, s-a mai găsit câte ceva, doar ca să ne taie finanțarea.
De când este membră a UE, ca să obțină bani din fonduri europene, România a trebuit să treacă prin furcile caudine ale birocrației excesive de la Bruxelles și ale inflexibilității Comisiei Europene în cazul țării noastre.
Deși suntem puși la colț de fiecare dată pe motiv că poluăm pânza freatică din cauza absenței canalizării și a stațiilor de epurare, în special din zonele rurale, în loc să ne sprijine, Comisia Europeană ne tot pune piedici, ca să nu beneficiem nici de bruma de bani care ni se cuvenea, în condițiile în care necesarul de investiții depășește 30 de miliarde de euro în sectorul apă și canalizare. Autoritățile române au fost pur și simplu batjocorite și puse să facă și să refacă documentații, pentru ca, în final, tot ”nu!” să ni se spună.
Astfel, în acest moment, sunt blocați 2,258 miliarde euro, deja cheltuiți pe proiecte de apă și canalizare, pe care Comisia Europeană refuză să îi deblocheze, pe motiv că nu trebuia să investim în sistemele mici de alimentare cu apă, dat fiind că acestea nu constituiau o prioritate. Exasperați, reprezentanții ministerelor implicate au cerut desemnarea Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ca lider instituțional care să asigure coordonarea implementării Planului Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată -trimestrul III 2024 și asumarea consolidării regionalizării serviciilor de apă atât prin fuzionarea, după caz, a operatorilor mici cu operatorii regionali, cât și prin fuzionarea celor mari. Este puțin probabil ca aceste măsuri să aibă vreun efect, atâta vreme cât Comisia Europeană refuză să ne aprobe fondurile.
Investiții pe bani publici
În acord cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul European de dezvoltare regional (RDC) în perioada de programare 2021-2027, sectorului apă/apă uzată i se aplică o condiție favorizantă tematică privind existența unei Planificări actualizate pentru investițiile necesare în acest sector, respectiv existența unui plan național de investiții în sectorul apă/apă uzată, se arată într-un Memorandum prezentat în ședința de guvern.
Planul trebuie să cuprindă o evaluare a stadiului actual de aplicare a Directivei 91/271/CEE a Consiliului și a Directivei 98/83/CE a Consiliului, identificarea și planificarea, inclusiv o estimare financiară orientativă, a oricăror investiții publice, o estimare a investițiilor necesare pentru reînnoirea infrastructurilor existente de epurare a apelor uzate și de alimentare cu apă, inclusiv a rețelelor, bazată pe vechimea acestora și pe planuri de amortizare și indicarea unor posibile surse de finanțare publică, atunci când aceasta este necesară pentru completarea veniturilor din taxe de utilizare.
De la Ana la Caiafa
În perioada iunie-iulie 2023, un grup tehnic de lucru format din mai multe ministere a avut 4 reuniuni în vederea elaborării Planului Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată, care urmează a fi agreat din punct de vedere tehnic, astfel încât documentul strategic să răspundă rigorilor impuse de directivele 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale, 98/83/CE și 2020/21843 privind calitatea apei destinate consumului uman, precum și criteriilor condiției favorizante. În data de 20 octombrie 2023, Comisia Europeană (CE) a comunicat observațiile asupra Planului Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată și a acceptat ca îndeplinit criteriul 4 al condiției favorizante
”Indicarea unor posibile surse de finanțare publică, atunci când aceasta este necesară pentru completarea veniturilor din taxe de utilizare”. În urma analizei observațiilor CE, Planul Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată și autoevaluarea națională au fost actualizate și în data de 21 noiembrie 2023 au fost retransmise CE, care, în data de 25 decembrie, a comunicat observațiile și propunerile sale la documentele reactualizate. Din nou, documentele au fost modificate și retransmise CE în data de 1 februarie 2024.
Respingeri repetate
În data de 5 martie 2024 Comisia Europeană a transmis punctul său de vedere în care a acceptat ca îndeplinite toate criteriile aferente condiției, cu excepția subcriteriului (b) de la criteriul 2 și a criteriului 3, solicitând informații suplimentare referitoare la stadiul implementării Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman (apreciind că investițiile prevăzute pentru sistemele mici de alimentare cu apă nu constituiau o prioritate pentru vechea Directivă) și la reînnoirea infrastructurii existente de apă și apă uzată. Acestea au fost elaborate în cadrul grupului tehnic de lucru de către instituțiile responsabile de politica sectorială și de reglementare, Planul Național de Investiții în Sectorul Apă/Apă Uzată și autoevaluarea fiind modificate și pregătite pentru a fi înaintate Comisiei.
”Conform prevederilor RDC, CE nu face nicio rambursare aferentă operațiunilor finanțate din bugetul european până când nu este îndeplinită condiția favorizantă aplicabilă sau în momentul în care va constata că nu este menținută îndeplinirea acesteia pe parcursul perioadei de programare. Nevoia de finanțare în sectorul apă/apă uzată este de peste 30 miliarde de euro. Din decembrie 2023 până în prezent, prin Programul Dezvoltare Durabilă au fost deja lansate apeluri de proiecte de apă şi apă uzată în valoare totală de 2,835 miliarde euro, din care 2,258 miliarde euro din bugetul european, ce vor genera cheltuieli aflate sub riscul de a nu putea fi rambursate de către CE având în vedere neîndeplinirea condiției favorizante. Astfel, în situația menținerii ca neîndeplinite, toate cheltuielile cu implementarea intervențiilor vizate în acest sector vor fi exclusiv în sarcina bugetului de stat”, se arată în Memorandum.
*
* *
30 miliarde de euro, necesarul pentru apă și canalizare. UE ne dă 4 și ne amendează cu 10
Românii în UE: și săraci, și cu banii luați
Curtea de Conturi a dat de pământ cu Guvernul, acuzându-l de politici incoerente și deficitare în ce privește racordarea populației la apă și canalizare. Necesarul de investiții este de 30 miliarde de euro, iar Uniunea Europeană ne dă doar 4 miliarde, în timp ce ne va amenda cu 10 miliarde de euro pentru că nu avem bani să construim infrastructura. În ritmul actual, nici în 30 de ani România nu va reuși să rezolve problema apei și canalizării.
Curtea de Conturi a semnalat, într-un raport de audit, că există un deficit mare de finanțare a investițiilor în sectorul de apă (aproximativ 17 miliarde euro), în contextul în care se estimează că, în perioada 2021-2028, doar puțin peste 30% din nevoi vor fi acoperite (respectiv cca 8 miliarde euro din necesarul de 24,5 miliarde euro). Din cele 8 miliarde de euro, doar 4 miliarde de euro provin din fonduri europene, fiind necesară identificarea unor alte surse de finanțare (surse proprii ale operatorilor, credite externe etc.), susține Curtea de Conturi.
”Timpul necesar pentru conformare la cerințele UE este estimat la circa 30 ani în condițiile unui ritm de execuție a investițiilor situat la 1 miliard de euro/an (nivel înregistrat în anul 2015), însă este important de menționat că această referință reprezintă un nivel maxim atins și nu capacitatea reală a operatorilor de implementare a proiectelor de investiții. Comisia Europeană a declanșat, încă din anul 2018, procedură de infringement împotriva țării noastre pentru neconformarea la cerințele UE privind apele urbane reziduale, în zone urbane mari, termenul final de conformare (31 decembrie 2015) fiind depășit în cazul unui număr mare de aglomerări umane (cca. 190). Neconformarea privind epurarea apelor uzate în aglomerări de peste 10.000 locuitori echivalenți poate conduce la costuri semnificative (penalități pentru neconformare); o estimare a posibilelor obligații de plată pentru România indică faptul că acestea s-ar putea încadra între minimum 171 milioane de euro/an și maximum 10,34 miliarde de euro/an”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Critici dure la adresa Guvernului
Întârzierile semnificative în realizarea investițiilor, nepreluarea unor sisteme de către operatori, obiectivele de investiții care nu funcționează la capacitatea proiectată, rețelele cu un grad redus de conectare al locuitorilor sau lipsa de sustenabilitate și eficiență economică în exploatare ridică serioase semne de întrebare privind succesul managementului investițional și operațional în infrastructura de apă și canalizare din România, consideră Curtea de Conturi. Instituția atrage atenția că în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, responsabilități fragmentate la nivelul mai multor ministere/ autorități publice și inexistența unui lider coordonator al domeniului.
”Politicile publice nu au ținte și indicatori bine definiți și sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate, astfel că rezultatele implementării acestora pot fi oricând puse la îndoială. Politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă. Managementul programelor cu finanțare națională a fost unul deficitar în condițiile în care fundamentarea acestora nu a avut la bază criterii suficient de solide de selecție și prioritizare a proiectelor de investiții, se înregistrează suprapuneri și paralelisme între programe, numeroase deficiențe în implementare și, în final, se obțin rezultate sub așteptări. Acordarea finanțărilor în cadrul diferitelor programe se face pe baza unor criterii neunitare și care nu reflectă o viziune de consolidare strategică a sectorului, de realizare a țintelor de conformare și de operare în condiții de siguranță și eficientă a serviciilor”, se precizează în raportul Curții de Conturi.
84% din populația rurală nu are canalizare
În România, la nivelul anului 2022, rata de conectare a populației la servicii de apă era de circa 75%, iar la servicii de canalizare in jur de 59%, fiind, de departe, cele mai scăzute niveluri dintre țările membre UE. În țările membre UE, rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă este de peste 94%, respectiv peste 81% la sisteme de canalizare, potrivit Curții de Conturi. Marea problemă privind accesul la apă și canalizare rămâne în mediul rural (59% din cetățenii din mediul rural nu au acces la sistemul public de apă, iar 84% nu au acces la canalizare). În ce privește serviciile de canalizare, doar 8 județe înregistrează un grad de conectare al populației de peste 70%, în timp ce o mare parte dintre acestea se situează la sub 50% (10 județe fiind cu doar puțin peste 30% grad de conectare la canalizare).
Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național
Sursa imagine titlu: national.ro
- CLAUDIA MARCU – Sărăcia pune stăpânire pe România, dar și pe UE - 7 noiembrie 2025
- CLAUDIA MARCU – Sectorul ovinelor din România, sabotat direct de Comisia Europeană - 4 noiembrie 2025
- CLAUDIA MARCU – ”Antivacciniștii” rămân fără dreptul de a profesa - 1 noiembrie 2025
