Catastrofa opririi succesive a celor două reactoare de la Cernavodă, care a lăsat un gol în sistemul energetic național de 1.400 MWh, a fost pur și simplu ignorată la nivelul Guvernului, în speranța că subiectul va trece pe sub radar. În realitate, însă, prețurile au explodat deja, pe fondul unei creșteri accelerate a importurilor. Pe lângă prețuri, absența unei cantități importante de energie în bandă pune în pericol siguranța sistemului energetic, în condițiile în care termocentralele pe cărbune au fost închise, în marea lor majoritate, și nu mai dau decât 600 MWh, și asta doar până în luna august.

     Criza politică și agitația electorală a premierului interimar au acoperit un incident cât se poate de grav. Reactorul 2 de la Cernavodă a ieșit din sistem și, la scurtă vreme, a fost oprit și reactorul 1, care fusese programat să iasă, din această lună, pentru mentenanță. Pierderea a 1.400 MWh produși în bandă a produs un cutremur în sistemul energetic, mai ales că termocentralele pe cărbune, închise inconștient de către Guvernul Bolojan, nu mai pot interveni decât anemic, cu circa 600 MWh. Oprirea reactorului 2 a fost cauzată de o defecțiune foarte gravă, astfel că timpul necesar remedierii problemelor este, la această oră, necunoscut. Cu toate acestea, ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, nu a convocat nicio celulă de criză.

Incertitudine totală

     Nuclearelectrica a anunțat, în seara de 4 mai, că Unitatea 2 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la rețea ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un separator electric, echipament aflat în partea clasică a Unității 2. Ulterior, Nuclearelectrica a comunicat că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi menținută în stare oprită o perioadă mai lungă de timp, perioadă necesară rezultată din evaluările specialiștilor CNE Cernavodă.

     ”Unitatea 2 CNE Cernavoda este, în prezent, oprită controlat pentru realizarea unor lucrări de remediere, lucrări care includ și înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă, ceea ce necesită o perioadă mai lungă de oprire. Lucrările de înlocuire a transformatorului electric reprezintă o activitate complexă care implică izolarea, demontarea, relocarea transformatorului inițial, precum și testări complexe și calibrări ale noului transformator (verificări etanșări, verificări izolatori și rezistente, calitate ulei, etc) și, ulterior, relocare, montare și testări anterior punerii în funcțiune”, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.

Ce se pune în loc?

     Din 10 mai, Nuclearelectrica a decis să oprească și reactorul 1, pentru mentenanța planificată. Potrivit planului anunțat, oprirea reactorului 1 ar urma să se facă până pe data de 4 iulie. La sfârșitul acestui an, dacă nu chiar mai devreme, Unitatea 1 de la Cernavodă va intra într-un program de retehnologizare care va dura cel puțin 3 ani, pentru prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani. Între timp, Guvernul nu are soluții pentru înlocuirea celor 1.400 MWh. Centrala pe gaze de la Mintia este încă departe de momentul pornirii, iar cărbunele s-a închis aproape în totalitate.

Au apărut consecințele

     Ieșirea din sistem a nuclearului a provocat o creștere accelerată a importurilor, de peste 2.300 MWh. Astfel, România a ajuns dependentă de energia cumpărată din Bulgaria, Ucraina și Ungaria, iar prețurile au sărit în aer, ajungându-se la vârfuri de peste 284 euro/MWh. Comparativ, Bulgaria a avut un vârf de 213 euro/MWh, Slovacia, de 150 euro/MWh, Austria, de 133 euro/MWh, Germania, de 130 euro/MWh, iar Polonia, de 128 euro/MWh. Republica Moldova, dependentă total de energia din România, a ajuns să importe peste 73% din necesar din Ucraina, alternând, pe intervale orare, cu importurile din țara noastră.

♦ ♦ ♦

Finalizarea reactoarelor de la Cernavodă se amână pentru 2035.

Sistemul energetic, în aer

     Deși programate a se finaliza în 2030 și 2031, reactoarele 3 și 4 ar putea fi gata abia în 2035, a anunțat Ministerul Energiei. Cum din 2032 România s-a angajat să scoată, definitiv, cărbunele, sistemul energetic rămâne în aer, agravându-se problemele deja existente. Proiectul noii Strategii Energetice vorbește, în premieră, despre dezechilibrele provocate de regenerabilele intermitente și despre adaptarea Green Deal la realitățile din țara noastră.

     Guvernul a reușit, în sfârșit, să pună în dezbatere publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035 cu perspectiva anului 2050. Surprinzător, Strategia face o radiografie a dezastrului actual în care se găsește sistemul energetic național, semn că documentul a fost întocmit chiar de specialiștii din domeniu.

     Vestea cea mai proastă, însă, este amânarea termenului de 2030 și 2031 pentru finalizarea  reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă pentru 2035, cu incertitudinile aferente acestei date. Fără energia în bandă a celor două reactoare, tranziția dură din țara noastră, cu termene nerealiste, va însemna prăbușirea sistemului energetic.

     ”România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit. Extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scară mare și reactoare modulare de mici dimensiuni (RMM) până în 2035, va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, precum și la asigurarea unor noi soluții de alimentare cu energie în noi aplicații industriale. Îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare se va realiza în strânsă corelare cu necesitățile economice, sociale și de securitate, asigurându-se o disponibilitatea continuă a energiei, inclusiv în situații de stres ale sectorului energetic, la prețuri accesibile pentru populație și companii. Așadar, reducerea capacității de generare pe bază de cărbune se va realiza într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică”, se arată în Strategie.

Un Green Deal mai pricăjit

     La nivel regional, dar și național, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic, în condițiile în care România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), se precizează în document.

     Însă, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România trebuie să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, astfel încât noul cadru de dezvoltare justă și durabilă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate și inovație. ”România consideră siguranța aprovizionării cu energie din producție internă un obiectiv primordial pentru asigurarea securității energetice naționale, cu menținerea unui mix energetic diversificat la orizontul anului 2035, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonizare a sectorului energetic, precum și de asigurarea flexibilității și adecvanței sale. Astfel, România vizează inversarea dependenței de importuri de energie până în 2035 prin intensificarea proceselor de electrificare, demararea de noi exploatări de resurse energetice primare și diversificarea tehnologiilor folosite în producerea de energie”, se notează în Strategia energetică.

Mai ușor cu regenerabilele

     Sursele de energie regenerabilă, deși esențiale pentru tranziția ecologică, au și caracteristici de intermitență, potrivit Strategiei. Astfel, în situații de criză, pot exista perioade în care producția de energie din surse regenerabile să nu fie suficientă pentru a satisface consumul intern, iar pentru a asigura securitatea energetică națională sunt necesare surse de producere a energiei în bandă, precum gazul natural și energia nucleară, pentru a asigura flexibilitatea și adecvanța SEN.

     ”În acest context, gazul natural va fi utilizat ca și combustibil de tranziție, jucând un rol vital prin capacitatea acestuia de a răspunde rapid la variațiile cererii. Totodată, sursele cu emisii scăzute de carbon, precum energia nucleară, vor contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră. De asemenea, stocarea energiei în baterii, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării SEN, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar”, se mai arată în Strategia energetică.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Unde pleacă gazele din Marea Neagră?