România a intrat oficial în recesiune, după ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe primul trimestru al acestui an, PIB-ul a înregistrat o scădere de 1,2%, țara noastră fiind, de altfel și singura din Uniunea Europeană cu valori negative ale acestui indicator. La scăderea PIB-ului au contribuit industria, comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare și aproape toate sectoarele de activitate din țara noastră.

     România a demarat în forță în primele trei luni ale anului, numai că în sens invers. PIB-ul țării a înregistrat valori negative pentru al doilea trimestru consecutiv, confirmând cele mai negre scenarii pentru economie. Dezastrul este unul generalizat, având în vedere că aproape toate sectoarele au intrat pe minus. Institutul Național de Statistică a anunțat o scădere a PIB de 1,2% în trimestrul I al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut. INS susține că, în termini reali, adică luând în calcul inflația, Produsul Intern Brut în trimetrul I 2026 s-a menținut nemodificat comparativ cu trimestrul IV 2025, când scăderea a fost de 1,4%. Totodată, trebuie spus că România este singurul stat din UE care a înregistrat valori negative ale PIB, dat fiind că în Irlanda fluctuațiile PIB-ului sunt artificiale și create de mutările și restructurările marilor corporații, care și-au stabilit sediile aici, datorită nivelului scăzut al taxelor.

Nimic nu mai funcționează

     Potrivit raportului INS, contribuţii negative la modificarea PIB au înregistrat industria (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%; comerţul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%, precum și informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%. Scăderi s-au observat și la tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%, dar și la administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.

Zero la agricultură

     Contribuții pozitive au fost raportate doar în construcții (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 7,9%, și în domeniile activități de spectacole, culturale și recreative, reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 11,6%.  Agricultura, intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creșterea PIB, arată INS.

Impozitele nete pe produs au scăzut

     În pofida creșterilor de taxe și impozite, INS anunță că impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%. Impozitul net pe produs reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat. Comparativ, impozitele nete pe produs, la indici de volum, au înregistrat o creștere de 3,5% în primul trimestru al anului 2025, față de aceeași perioadă din 2024.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Șoc pe piața energetică. Dispariția unităților de la Cernavodă aruncă prețurile în aer