Apropierea sezonului rece ar trebui să ne dea fiori, și la propriu, și la figurat. România nu va fi capabilă să-și asigure consumul de energie și nici măcar importurile masive nu ne mai pot salva. Vecinii noștri, bulgarii, care ne dau acum câte 2.300 MWh pentru că au stocare, nu vor mai avea nici ei atâta surplus și nici de unde să importe cantități așa de mari pentru a ne susține nouă sistemul energetic. La 31 august se mai închid 700 MW pe cărbune, Hidroelectrica nu are nici ea rezerve consistente în lacurile de acumulare, iar termocentrala Mintia mai are mult până va începe să producă, pentru că are nevoie de cazanul pe abur ca să nu producă energie la prețuri prohibitive.

     Faza cu Ilie Bolojan făcând apel la populație să facă economie de energie la orele de vârf nu a fost decât o pregătire pentru ceea ce va urma. Situația în sistemul energetic este extrem de gravă și nimeni din Guvern nu face nimic pentru a evita o catastrofă. România a devenit periculos de dependentă de fotovoltaice.

     Cu peste 3.000 MW instalați, în plină vară, panourile solare reușesc să injecteze foartă multă energie în rețea. Din păcate, exact atunci când consumul este mic sau moderat, astfel că se exportă la greu pe aproape nimic. Seara, devenim dependenți de bulgari, care ne vând, la prețuri foarte mari, evident, vreo 2.300 MWh. Cărbunele este ”forjat” la maximum, dar, din cei 1.905 MW instalați, abia mai dă vreo 800 MWh, iar hidroenergia mai pompează circa 1.500 MWh. Termocentralele pe gaze sunt accelerate la maximum, cu 1.300 MWh. Din 31 august, se mai scot 700 MW din cărbune, astfel că nu mai putem pune bază pe această sursă de energie.

Criză  de gaze la orizont

     Depozitele de gaze din statele UE sunt la un nivel extrem de scăzut la ora aceasta, conturându-se, la orizont, o criză fără precedent în toată Uniunea. Temperaturile scăzute, care încetinesc extracția, și nevoia de gaze pentru încălzirea din sezonul rece vor tăia acest combustibil pentru producția de energie. În mod firesc, pe măsură ce toamna își va intra în drepturi, producția fotovoltaicelor va ajunge de la un vârf de 3.000 MWh, cum se înregistrează zilele acestea, la unul de 1.000 MWh, pentru ca, mai apoi, să ajungă la circa 500 MWh. Și asta pe timpul zilei, că noaptea oricum nu produc.

     Eolianul este foarte incert, în sensul că poate produce foarte mult într-un moment al zilei sau poate chiar ore întregi, pentru ca, brusc, producția să scadă la zero, aceasta fiind cea mai imprevizibilă sursă de energie. Nuclearul s-ar putea întoarce în sistem, dar este foarte probabil să mai funcționeze un singur reactor, durata de viață a reactorului 1, cu toată economia făcută prin cele două opriri, fiind deja epuizată.

DEN ce zice?

     Singurii care știu cât de gravă este situația sunt cei de la Dispecerul Energetic Național (DEN), care nu au mai comunicat nimic în ultima vreme. Mai ales după respingerea brutală și neînțeleasă a studiului de adecvanță de către Comisia Europeană, care nu mai vrea termocentrale pe cărbune în țara noastră.

     În acest context, conducerea DEN ar trebui să iasă public și să semnaleze riscurile uriașe la care ne-am expus și să ceară Executivului să ia măsuri urgente. O problemă la fel de gravă, care ne va lovi crunt din această toamnă, este explozia prețurilor la energie, care oricum sunt cele mai mari din zonă. Importurile masive la prețuri exorbitante din această perioadă se vor regăsi în facturi, fiind estimată o scumpire cu cel puțin 40%. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, ne spune că, în doar trei zile și jumătate, s-au plătit, în plus, pentru importurile de energie, 7 milioane de euro. Și ghiciți cine va achita nota de plată.

Producem tot mai puțin

     Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.VI.2026, au totalizat 15.501,8 mii tone echivalent petrol 1 (tep), în scădere cu 656,4 mii tep față de perioada 1.I-30.VI.2025. Totodată, producţia internă a însumat 7.929,6 mii tep, în scădere cu 215,2 mii tep (-2,6%) faţă de perioada 1.I-30.VI.2025. Producţia din termocentrale a fost de 7.680,2 milioane kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%), producţia din hidrocentrale a fost de 7.489,3 milioane kWh, în creștere cu 1.135,7 milioane kWh (+17,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.529,7 milioane kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%). În același timp, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.VI.2026, a fost de 3.272,8 milioane kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (9%) față de perioada 1.I-30.VI.2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 3.259,4 milioane kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (42,1%) față de aceeași perioadă.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Revolta tăcută a românilor. Apelul ”stingeți lumina”, aplicat pe invers