Unde pleacă producția de gaze a României?
Importurile în 2025 au explodat
România, de la cel mai mare producător de gaze, la cel mai mare importator
Importurile de gaze ale României au explodat în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Culmea este că producția internă de gaze a fost cam la același nivel din 2023, însă importurile acum au fost mai mult decât duble față de aceeași perioadă de acum 2 ani, în condițiile în care marii consumatori al acestui produs energetic au dispărut. Cel mai probabil, importurile masive, care adâncesc și mai mult deficitul balanței comerciale, sunt făcute pentru a livra gaze Republicii Moldova.
Importurile de gaze naturale în primul trimestru al acestui an au crescut cu 107% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată raportul publicat de Institutul Național de Statistică. Culmea este că producția internă de gaze în primele trei luni ale acestui an (1.918,1 mii tone echivalent petrol – tep) a fost aproximativ egală cu cea din perioada similară din 2023 (1.920 mii tep) și apropiată de cea din 2024 (1.920 mii tep), însă importurile au fost duble față de 2024 și triple față de 2023. Recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, se lăuda că anul trecut România a devenit în premieră cel mai mare producător de gaz din UE, după ce Romgaz și-a crescut producția ”după investiții fără precedent”.
”Una dintre investițiile noastre strategice este la Caragele. În 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, respectiv evaluarea acumulărilor deja descoperite, evidențierea de noi acumulări și exploatarea acestora, Romgaz va derula în continuare lucrări de investiții pentru forarea de noi sonde de mare adâncime și derularea unui proiect de extindere a infrastructurii. Pentru toate acest proiecte, Romgaz va investi peste 1,3 miliarde lei din surse proprii”, a afirmat Sebastian Burduja.
Între timp, în țară este jale
În perioada 1.I-31.III.2025, resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 5,7%, respectiv cu 0,3% față de perioada 1.I-31.III.2024. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.III.2025, au totalizat 8161,4 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 440,5 mii tep față de perioada 1.I-31.III.2024. Producţia internă a însumat 4.209,2 mii tep, în scădere cu 274,6 mii tep (-6,1%) faţă de perioada 1.I-31.III.2024, iar importul a fost de 3.952,2 mii tep, în creștere cu 715,1 mii tep (+22,1%), potrivit datelor statistice ale INS. Față de aceeași perioadă a anului trecut, producția de energie electrică a scăzut cu 188,2 mii tep, iar importurile au crescut cu 194,7 mii tep, creșterea în procente fiind de 99,2%.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17.716,1 milioane kWh, în creștere cu 44,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2024. Producţia din termocentrale a fost de 5.210,6 milioane kWh, în scădere cu 118,3 milioane kWh (-2,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2.727,1 milioane kWh, în scădere cu 1.696,3 milioane kWh (-38,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2.953,0 milioane kWh, în scădere cu 47,3 milioane kWh (-1,6%).
Scădere dramatică la eoliene
Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.III.2025, a fost de 1.613,7 milioane kWh, în scădere cu 526,6 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 665,4 milioane kWh, în creștere cu 169,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.III.2024, mai arată INS. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 13.081,6 milioane kWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I-31.III.2024, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu doar 0,2%. Consumul populaţiei a crescut cu 4,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,2%. Exportul de energie electrică a fost de 3.214,8 milioane kWh, în scădere cu 25,5 milioane kWh.
♦ ♦ ♦
Dependență totală. Peste 80% din energia de peste Prut provine din România
Independența energetică a Republicii Moldova, legată ombilical de sistemul românesc
Deși tot vorbește despre independența energetică și despre marile investiții în regenerabile, Republica Moldova a ajuns total dependentă de sistemul energetic fragil al României, ajungând să importe peste 80% din necesar. Culmea este că importurile masive din România se fac la ore de vârf, când țara noastră este în deficit de energie și este nevoită să importe, la rândul ei, pentru a satisface și necesitățile celor de peste Prut. Desigur, din energia luată din România, moldovenii exportă și fraților lor din Ucraina, în procente de circa 40%.
Republica Moldova și-a câștigat atât de tare independența energetică după ruperea relațiilor comerciale cu Federația Rusă, încât a ajuns total dependentă de România. În halul în care arată sistemul energetic românesc, obligația de a-i susține și pe vecinii de peste Prut este fix ca o piatră de moară atârnată la intrarea în apă. Și asta pentru că cele mai mari importuri din România nu se fac atunci când e soare și produc regenerabilele sau când bate vântul, câteva ore sau minute pe zi, ci exact la orele de vârf, de dimineață și seară, când țara noastră este obligată să importe energie pentru a supraviețui.
Potrivit datelor de pe electricity maps, Republica Moldova importa, în ziua de 4 mai, ora 8 dimineața, 71,92% din energie din România, 35,96% din aceasta fiind exportată în Ucraina. În aceeași dată și la aceeași oră, România importa 3,12% din necesarul de energie din Ucraina. În ziua de 5 mai, la ora 8, Republica Moldova ajunsese să importe 80,22% din energie din țara noastră și să exporte, la aceeași oră, 20,93% în Ucraina. La aceeași oră 8 dimineața, România importa 3,89% din energie din Ucraina. În 6 mai, Republica Moldova importa, la ora 8, 76,86% din România și exporta 12,51% în Ucraina, iar în dimineața de 7 mai, Republica Moldova importa 71,27% din România și exporta 23,04% în Ucraina. Practic, România a exportat în Moldova, în 4 mai, 8,48% din cantitatea de energie produsă și importată, în 5 mai, 11,6%, în 6 mai, 9,68%, iar în 7 mai, 9,58%.
Cărbunele a înțepenit la 500 MW
Din data de 17 aprilie 2025, producția de cărbune care intră în sistem a înțepenit la circa 500 MWh, deși România a ajuns să importe cantități din ce în ce mai mari de energie. În data de 29 aprilie, la ora 7 dimineața, s-au importat peste 2.000 MWh, pe fondul inexistenței producției de fotovoltaice și eolian, al reducerii cărbunelui la 500 MWh și al reducerii producției pe gaze la circa 200 MWh. Practic, singurele care mai produceau în România erau nuclearul și hidro.
În ce privește cărbunele, se pare că la Complexul Energetic Oltenia, blocul energetic nr. 5, abia ieșit din modernizarea care a costat peste 100 milioane de euro, ar avea deja probleme tehnice. Acesta a înregistrat o defecțiune la sistemul de conexiune al bornei generatorului de 330 MW, constatându-se prezența unor pierderi de hidrogen la borna corespunzătoare fazei R. ”Această situație presupune un risc tehnic semnificativ, întrucât, în condiții de funcționare, pot apărea descărcări electrice la masa generatorului. Astfel de descărcări pot conduce la deteriorarea înfășurării statorice și, în cazuri extreme, la explozia bornei”, potrivit publicației Gazeta de Sud. Defecțiunile ar putea fi cauzate de opririle și pornirile repetate, comandate de Dispecerul Energetic Național, în funcție de momentele în care produceau eolienele și fotovoltaicele, care au prioritate la intrarea în sistem.
Vârfurile de consum, neacoperite
În seara de 5 mai, deși hidroenergia turase motoarele producând aproape 2.300 MWh, România a fost nevoită să importe peste 1.300 MWh. Eolienele produceau circa 500 MWh, fotovoltaicele, evident, intraseră pe consum, iar gazele și cărbunele abia ajunseseră la 1.000 MWh. Problema este că scenariul se repetă atât la orele de vârf de seară, cât și la cele de dimineață, când producția nu reușește sub nicio formă să acopere consumul, din cauza deficitului major al capacităților de producție în bandă. În aceste condiții, România s-a erijat și în salvatorul Republicii Moldova, importând masiv ca să exporte peste Prut.
Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național
Citește și: CLAUDIA MARCU – Liber la concesionarea apelor către străini
Sursa imagine: romania-actualitati.ro
- CLAUDIA MARCU – Se raționalizează dreptul la sănătate - 24 aprilie 2026
- CLAUDIA MARCU – Unde pleacă gazele din Marea Neagră? - 20 aprilie 2026
- CLAUDIA MARCU – Împrumutul SAFE, o ”înșelătorie” prin care România pierde de două ori - 7 aprilie 2026
