Elaborarea pompieristică a perimetrelor de mii de kilometri pătrați din Marea Neagră pentru eolienele offshore nu numai că nu a ținut cont de distrugerea mediului și a biodiversității, dar nu a luat în considerare nici pierderile economice uriașe prin blocarea activității de pescuit și acvacultură. Organizațiile profesionale din acest domeniu au avertizat că le închide activitatea, însă Executivul le-a trimis la plimbare. Mai mult, cea mai importantă zonă de pescuit pentru calcan a fost ocupată total de un perimetru de eoliene, fără ca Guvernul să sesizeze acest lucru.

     Ilie Bolojan zice că vedem după aia.

     Vestea proastă este că, pentru a bifa un jalon din PNRR, la fel de distrugător ca toate celelalte, Guvernul s-a grăbit să legifereze perimetre de mii de kilometri pătrați din Marea Neagră pentru eolienele offshore, distrugând, astfel, pescuitul românesc. Vestea bună, pe care o vom detalia la o dată ulterioară, este că probabilitatea ca eolienele să se construiască în Marea Neagră este aproape zero. Cert este că, pe ultima sută de metri, Guvernul și-a amintit că nu a făcut dezbatere publică pe proiectul cu perimetrele. Și, când a făcut-o, și-a pus în cap nu numai oamenii de știință, care au avertizat asupra pericolelor de distrugere a biodiversității, ci și organizațiile profesionale de pescuit și acvacultură. Acestea din urmă au acuzat Executivul că nici măcar nu a luat în calcul pierderile economice produse sectorului de pescuit în Marea Neagră.

Nicio analiză de impact

     Asociația RO-Pescador, organizație reprezentativă a sectorului de procesare a peștelui din Delta Dunării și Marea Neagră, a semnalat absența analizei de impact socio-economic asupra sectorului pescuitului, în contradicție cu propriile date tehnice ale Ministerului Energiei.

     ”Nota de fundamentare, la impactul social, se limitează la o singură afirmație generală privind crearea de locuri de muncă în sectoare industriale conexe energiei offshore. Deși secțiunea 2.2. recunoaște că pescuitul figurează printre considerentele privind coexistența avute în vedere la delimitarea fiecărui perimetru, nota de fundamentare nu conține nicio analiză cuantificată a impactului asupra activității de pescuit, a veniturilor comunităților de pescari și procesatori din Delta Dunării și din zona costieră și nicio evaluare a eventualelor măsuri compensatorii necesare”, a arătat Asociația RO-Pescador .

Dispare calcanul

     În patru din cele șase perimetre propuse, însumând o capacitate de 4.900 MW din totalul de 11.500 MW, activitatea de acvacultură și pescuit acoperă 85%-100% din suprafață și este evaluată drept element de sensibilitate care nu va fi posibil de evitat.

     ”Zona de dezvoltare 6 se suprapune direct cu cea mai importantă zonă de pescuit pentru calcan din sectorul românesc al Mării Negre- aproximativ 90 tone de captură anuală și o valoare estimată de aproximativ 1 milion de euro/an la prima vânzare, fără a include efectul multiplicator din procesare, distribuție HoReCa, turism gastronomic și export. Cu toate acestea, anexa tehnică la proiectul de hotărâre atribuie acestei zone o acoperire de doar 5% pentru elementul -acvacultură și pescuit”, susține Asociația RO-Pescador.

Se pierd sute de milioane de euro

     Federația Rom Fish a atras și ea atenția că perimetrele stabilite pentru proiectele de eoliene offshore se suprapun peste zonele tradiționale de pescuit la Marea Neagră. Potrivit acesteia, consecințele apariției energiei eoliene offshore la Marea Neagră asupra sectorului de pescuit și acvacultură vor fi excluderea sau dislocarea pescarilor din zonele tradiționale de pescuit, pierderea temporară sau accesul restricționat la zonele de pescuit în timpul instalării parcurilor eoliene offshore, creșterea competiției în alte zone de pescuit, ceea ce poate duce la utilizarea nesustenabilă a resurselor și reducerea veniturilor din pescuit (capturi mai mici și costuri mai ridicate).

     ”Pescuitul și acvacultura reprezintă o sursă principală de venit pentru comunitățile locale de la Marea Neagră. În ultimii ani, debarcările din pescuitul marin au totalizat o medie de 3.500 t anual, iar volumul total al exporturilor a fost de 29.099 tone în 2024 (128,1 milioane euro). Există comunități costiere semnificative care depind de pescuitul și acvacultura din marea Neagră”, a semnalat Federația Rom Fish.

Ce a răspuns Guvernul Bolojan?

     Pe lângă faptul că nu a luat în seamă nimic din ce au spus organizațiile profesionale, Guvernul Bolojan a tot încercat să explice că stabilirea perimetrelor s-a făcut cumva de formă și că ulterior se vor evalua alte aspecte.

     ”Evaluarea impactului socio-economic asupra sectorul pescuitului se va realiza, după caz, la nivelul fiecărui proiect individual de energie eoliană offshore, în cadrul procedurilor de autorizare și de evaluare a impactului asupra mediului prevăzute în legislația aplicabilă”, a spus Executivul.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Comisia Europeană și-a dat arama pe față. Atac direct la securitatea energetică a României