Justiția a preluat controlul statului eșuat și se pregătește să-l scufunde
Guvernul a fost îngenunchiat de justiție. Ce urmează?
Justiția a devenit puterea numărul 1 în statul român. Probabil că așa ar fi trebuit să fie, numai că puterea și-a manifestat-o doar în cazul propriilor interese. Conflictul absurd iscat între Executiv și Puterea Judecătorească este dovada supremă a statului eșuat, căruia Justiția îi pregătește ultimul drum. Culmea este că datoria pentru drepturile salariale câștigate în instanță de către magistrați și funcționarii din sistem, adică au judecat ei pentru ei, a crescut într-un mod absolut halucinant, de la 50 milioane de lei în decembrie 2023, la 4,5 miliarde de lei în iunie 2026. Anul trecut, Curtea de Conturi avertiza că nebunia la care s-a ajuns trebuie stopată, printr-o nouă lege a salarizării în Justiție. Dar, nimic nu s-a mișcat.
Ceea ce se întâmplă acum cu Justiția seamănă cumva cu Inteligența Artificială, care acumulează cunoștințe până într-o zi, când, spun scenariile, va prelua controlul și va fi vai și-amar de omenire. În timp ce românii sunt lăsați, la propriu, muritori de foame din cauza austerității impuse de Guvernul Bolojan & company, Justiția cere achitarea pe loc a imensei sume de 4,5 miliarde de lei pentru drepturile salariale obținute în instanțe pe bandă rulantă. În timp ce pentru toți ceilalți cetățeni de rând aplicarea deciziilor instanțelor pentru drepturile salariale a fost stopată, Justiția nu acceptă așa ceva. De ce? Pentru că poate. Că explodează deficitul, că trebuie să ne mai îngropăm în datorii, dacă ne mai împrumută cineva, că nu vor mai fi bani de pensii și salarii sunt amănunte. După noi, potopul.
Răzbunarea perfectă
După ani mulți, în care Justiția a fost aservită cu forța, prin dosare făcute la comandă și ținute la sertar pentru asigurarea că magistrații vor răspunde la comenzi, și, implicit, pierderea oricărei urme de credibilitate, Justiția se răzbună și dă de pământ cu statul eșuat. În fapt, Guvernul este atât de disperat încât a apelat la soluția de a sesiza CCR, un CCR care s-a poziționat, fără excepție, de partea Justiției, când a fost vorba de pensiile și salariile magistraților, că doar interesele erau comune. Iar la anunțul lui Ilie Bolojan că a sesizat CCR, toate segmentele justiției au sărit la atac, invocând independența justiției și separarea puterilor în stat. Care stat?
Sume halucinante
Un raport de audit financiar al Curții de Conturi făcut la Ministerul Justiției pentru perioada 2021-2023 și publicat anul trecut, arăta că, potrivit situațiilor financiare ale ministerului, încheiate la 31.12.2023, datoriile reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite prin acte administrative de salarizare și prevăzute în hotărâri judecătorești au fost în sumă totală de 50.339.211 lei, inclusiv accesorii. De la 50 milioane de lei, datoriile au crescut, în doar doi ani și jumătate, la uluitoarea sumă de 4,5 miliarde de lei. Cum? Prin hotărâri judecătorești de majorare a drepturilor salariale, hotărâri care sfidau legile aprobate de Parlament, după cum semnala și Curtea de Conturi. Aceeași Curte de Conturi avertiza, în 2025, că este necesară inițierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiției, precedată de o evaluare care să evidențieze veniturile salariale corespunzătoare fiecărei categorii profesionale din acest domeniu.
Salariile, decise de instanțe
Raportul Curții de Conturi mai preciza că stabilirea drepturilor salariale pentru personalul angajat în cadrul Ministerului Justiției și în unitățile subordonate, în perioada de referință luată în analiză (2021-2023), a fost influențată de existența unui cadru de reglementare complex, caracterizat de frecvența sporită a evenimentelor legislative (actualizări, completări prin decizii pronunțate de Curtea Constituțională sau de instanțele de judecată), modificări care au generat necorelări ale reglementărilor incidente, precum cele identificate între Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și jurisprudența în materia salarizării personalului din sistemul de justiție.
”Ultractivarea prin mecanismul legilor de salarizare sau prelungirea efectelor unor legi după abrogarea acestora a influențat calculul salariului de bază/indemnizației de încadrare pe baza valorii de referință sectorială, un indicator variabil stabilit cu preponderență pe cale jurisdicțională”, atrăgea atenția Curtea de Conturi.
♦ ♦ ♦
Guvernul, executat silit de Justiție. România intră în faliment
Statul român s-a dezintegrat. Justiția face legea!
Jumătate din banii economisiți de Guvernul Bolojan prin sărăcirea românilor și prăbușirea economiei sunt deja pierduți. Justiția execută silit bugetul țării pentru a-și încasa cele 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi ale personalului câștigate, evident, tot în instanță. Executivul atrage atenția că, dacă nu va da acești bani, deși nu îi are, riscă penalități de 48 milioane de lei pe zi (9 milioane de euro) și că în acest moment nu există nicio soluție de ieșire din această criză fără precedent.
România se dezintegrează la propriu cu fiecare zi și primește lovituri mortale pe bandă rulantă. Conturile țării nu sunt executate doar de Pfizer, pentru vaccinurile cumpărate de Ursula și acceptate de complicii de la București, ci și de Justiția din țara noastră. În data de 9 iulie, când se așteaptă o hotărâre definitivă de la Curtea de Apel, România ar putea intra în faliment, pentru că trebuie să dea 4,8 miliarde de lei personalului din Justiție, bani pe care nu îi are, efectiv.
”La data de 30 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea de Apel București Secția a X a de contencios administrativ și fiscal cu o cerere îndreptată împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, formând obiectul dosarului nr. 1844/2/2026. Prin acțiune, instanța supremă, în calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul judiciar, urmărește constrângerea Executivului să asigure, integral și de îndată, finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei”, se arată într-o notă de informare prezentată în ședința de guvern de joi.
Ce repede s-a mișcat instanța!
Ministerul Finanțelor atrage atenția că, deși miza este una bugetară majoră, instanța a calificat cauza drept urgentă și a fixat un termen unic de judecată, reducând semnificativ termenele pentru depunerea întâmpinării și comunicarea actelor de procedură, aspecte pe care ministerul le-a invocat ca atingeri aduse dreptului la apărare și la un proces echitabil. Astfel, de la introducerea cererii (30 martie 2026) și până la pronunțare a trecut puțin peste o lună.
”Apreciem că există un risc ridicat ca, la termenul din 9 iulie 2026, recursul să fie soluționat, iar hotărârea de fond să rămână definitivă , prin obligarea Ministerului Finanțelor și a Guvernului la alocarea sumelor solicitate și sub sancțiunea unei penalități de aproximativ 9 milioane euro (circa 48 de milioane lei) pe fiecare zi de întârziere la care se adaugă o amendă de cca. 810 lei/zi până la alocarea sumelor prevăzute în hotărâre”, se arată în nota Ministerului Finanțelor.
Și-au majorat singuri veniturile
Suma a cărei alocare integrală este pretinsă de ÎCCJ pentru titlurile executorii scadente în anul 2026 se ridică la aproximativ 4,8 miliarde lei, reprezentând drepturi salariale restante și dobânzile legale aferente, acordate atât prin hotărâri judecătorești, cât și prin acte administrative emise de ordonatorii de credite din justiție.
”Este de remarcat că o parte dintre aceste drepturi au fost stabilite prin acte administrative emise atât anterior, cât și ulterior datei de 16 noiembrie 2023, dată de la care OUG nr.99 /2023 a interzis expres conducătorilor de instituții publice cu calitatea de ordonator de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare peste cele prevăzute de legislația specifică, sub sancțiunea anulării de drept a sumelor astfel stabilite. Emiterea unor asemenea acte ulterior acestei date încalcă flagrant prevederile respective”, a precizat ministerul.
Se încalcă și Constituția. Care Constituție?!
Pe lângă cheltuielile cu penalitățile și amenzile pentru fiecare zi de întârziere, Guvernul va trebui să achite și dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate, cheltuieli de executare silită și să actualizeze sumele cu indicele prețurilor de consum.
”Cumulate, aceste sancțiuni transformă fiecare zi de neexecutare într-un cost bugetar suplimentar major și creează o presiune de plată practic imposibil de gestionat fără afectarea echilibrului bugetar de ansamblu”, avertizează Ministerul Finanțelor. Totodată, hotărârea ridică o problemă de ordin constituțional: o instanță obligă Executivul să modifice bugetul de stat, deși adoptarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului (art. 138 din Constituție), iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice”, a mai semnalat Ministerul Finanțelor.
Urmează majorări de taxe și impozite
Totodată, Ministerul Finanțelor atrage atenția că nu deține niciun fel de date reale privind cheltuielile salariale din sectorul judiciar (salarii individuale, diurne, prime etc.), fundamentarea sumelor bazându-se exclusiv pe solicitările transmise de ordonatorii de credite din puterea judecătorească, care nu au nicio fundamentare atașată.
”Alocarea acestor sume se poate realiza fie prin majorarea deficitului bugetar (cu costuri de finanțare mărite și cu riscuri privind încadrarea în planul agreat cu Comisia Europeană de reducere a deficitului excesiv), fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli bugetare (cu afectarea bunei funcționări a altor domenii de activitate), fie prin majorarea impozitelor și taxelor (cu afectarea corespunzătoare a mediului de afaceri și a nivelului de trai al populației)”, a mai precizat Ministerul Finanțelor.
Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național
Citește și: CLAUDIA MARCU – Prăbușire record a sectorului de servicii
