Curtea de Conturi s-a apucat să facă lumină în proclamațiile găunoase ale guvernanților, care au restricționat accesul bolnavilor în spitale, ca să facă economie de bani, și i-au obligat să se îndrepte către ambulatoriile de specialitate din unitățile sanitare. Auditul Curții a relevat că ambulatoriile, acolo unde mai există, nu au medici suficienți și nici aparatura necesară. Mai mult, programul este doar de dimineață, câteva ore, iar cauza principală este subfinanțarea gravă a acestora. Singura soluție pentru bolnavi este să se adreseze sectorului privat, unde o simplă consultație ajunge la câteva sute de lei.

     De ani buni de zile, strategiile în Sănătate sună la fel: să se reducă internările în spitale, care sunt consumatoare de resurse, și să se redirecționeze pacienții către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate din cadrul unităților sanitare. Prima piedică pusă pacienților a fost birocrația biletului de trimitere de la medicul de familie, urmată de recent introdusele internări de o zi, pe care spitalele sunt obligate să le implementeze, altfel nu primesc bani de la casele de asigurări. Și mai recent, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a mai tăiat de la finanțare vreo 14.000 de paturi din spitale, etapizat, până în 2030, ca să nu mai risipească resurse. Și ca să nu mai vină bolnavul român la spital pentru orice moft. Ci să se ducă la medicul de familie și în ambulatoriile de specialitate.

Traseul sinuos spre nicăieri

     Dacă ajungi la medicul de familie, și acolo cu programare, dacă ai în zonă, pentru e criză acută mai ales în zonele rurale, primești cel mult un bilet de trimitere pentru investigații medicale. Invariabil, când te duci să încerci să le faci, crezându-te asigurat cu drepturi, te lovești, în orice zi a lunii, de epuizarea fondurilor. Dacă simți că arde, nu ai încotro și plătești din buzunar. Apoi te întorci cu rezultatele tot la medicul de familie, care, de regulă, îți dă bilet de trimitere la medicul specialist. Și începe nebunia. Care specialist? Un medic pneumolog dintr-un spital din provincie spunea că nu poate veni mai des acolo pentru că are contract doar două ore pe săptămână. Și aici ne lămurește Curtea de Conturi.

Ambulatorii fantomă

     Un audit al performanței privind ambulatoriile integrate din unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății, publicat recent de Curtea de Conturi, a arătat o situație dezastruoasă în acest domeniu. Ambulatoriile nu există în toate spitalele, iar acolo unde există au puține specialități, program redus, doar câteva ore dimineața, cu timpi mari de așteptare, sunt înghesuite, prost dotate și în criză cronică de medici. Totul pornește de la subfinanțarea gravă a acestora, banii dați de casele de asigurări neacoperind niciodată costurile. În perioada 2022-2024, valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost de 4,00 lei în 2022, valoare majorată în trimestrul III 2023 la 4,50 lei, iar în trimestrul IV 2024, la 5,00 lei, valori care nu au acoperit costul real al serviciilor medicale efectuate, arată Curtea de Conturi. Începând cu anul 2026, valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice a fost stabilită la 6,5 lei, adică extrem de puțin dacă luăm în calcul inflația galopantă.

Cheltuielile au crescut

    Potrivit Curții de Conturi, utilizarea crescută a serviciilor medicale spitaliceşti a fost influenţată de finanţarea insuficientă a asistenţei medicale ambulatorii faţă de alte sectoare ale asistenţei medicale, precum şi de alţi factori, cum ar fi lipsa spaţiilor, a dotărilor cu aparatură de înaltă performanţă și număr scăzut de medici care asigură servicii medicale în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare. Astfel, serviciile medicale din ambulatoriul integrat nu constituie un filtru eficace în reducerea spitalizărilor, în special a celor evitabile. Consecințele sunt reducerea capacităţii de diagnostic, tratament şi monitorizare a pacienţilor cu impact asupra calităţii serviciilor oferite în ambulatoriul şi creşterea numărului de spitalizări şi a cheltuielilor aferente cu spitalizarea, mai arată Curtea de Conturi.

Problemele grave semnalate de unitățile sanitare

     Reprezentanții spitalelor au semnalat Curții de Conturi mai multe riscuri și limitări ale ambulatoriilor integrate. Printre acestea s-au numărat lipsa monitorizării continue, ceea ce poate fi un risc în cazul pacienţilor cu afecţiuni complexe, timpul redus pentru consultaţii, faţă de evaluarea complexă din spital, dependenţa de disponibilitatea medicilor, care poate afecta temporar continuitatea activităţii, precum și limitarea investigaţiilor complexe în ambulatoriu (CT, RMN, endoscopii, teste funcţionale avansate).