Deficitul bugetar de 8,65% din PIB a fost cauzat de creșterea cheltuielilor statului cu salariile din sectorul public, pensiile și dobânzile, susține Guvernul. Mai grav, s-a ajuns ca banii colectați din taxele și impozitele românilor să nu mai poată acoperi aceste cheltuieli, ceea ce înseamnă că orice investiție și orice sumă acordată pentru sănătate și educație vor fi achitate din împrumuturi. În semn de solidaritate cu sărăcia în care a fost aruncată țara, Executivul a decis să taie posturi vacante și niscaiva funcții de secretari de stat și directori.

Banii din taxe și impozite nu mai acoperă nici măcar cheltuielile statului cu salariile bugetarilor, cu pensiile și cu dobânzile la împrumuturile împovărătoare contractate de cei care ne conduc. Semnalul vine chiar din partea Guvernului, care aruncă vina deficitului uriaș din 2024 tocmai pe această stare de fapt. Evoluțiile recente din economia României indică o creștere alarmantă a deficitului bugetar, o amplificare a datoriei publice, o eficiență administrativă redusă și o nevoie stringentă de optimizare a cheltuielilor publice, susține Executivul, în preambului unei ordonanțe de urgență analizată în ședința de guvern și ajunsă direct în Senat. ”Aceste circumstanțe determină o reevaluare strategică a modului în care sunt structurate și operate autoritățile și instituțiile administrației publicecentrale, în vederea reducerii poverii financiare asupra bugetului de stat, asigurării unei administrări eficiente a resurselor naționale și oferirii unui exemplu și solidaritate față de cetățenii României, supuși deopotrivă restricțiilor economico-financiare”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ. Mai mult, Executivul arată că majorarea salariilor în sectorul public, fără o corelare directă cu performanța și productivitatea, a generat o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Astfel, s-a ajuns la o situație în care cheltuielile cu salarizarea funcționarilor publici și ale personalului contractual depășesc în mod constant veniturile obținute prin colectarea impozitelor și taxelor, ceea ce reduce semnificativ capacitatea guvernului de a investi în infrastructură, educație, sănătate și alte domenii esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.

România s-a prăbușit

Datele economice recente relevă o deteriorare accentuată a echilibrului fiscal, evidențiată de un deficit bugetar semnificativ, care, la finalul anului 2024, a atins 8,65% din PIB, în creștere semnificativă față de nivelul de 5,61% înregistrat în 2023. Această expansiune a deficitului a fost generată de o creștere disproporționată a cheltuielilor rigide ale statului, incluzând salariile din sectorul public, pensiile și dobânzile aferente datoriei publice, semnalează Guvernul. Culmea este că, anul trecut, premierul Marcel Ciolacu ne tot explica faptul că deficitul vine din marile investiții, pe care nimeni nu le-a văzut. Concomitent, datoria publică a României a depășit pragul de 200 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent a ajuns la 8% din PIB, punând o presiune suplimentară asupra capacității statului de a-și finanța obligațiile pe termen lung, recunoaște Executivul. ”În acest context, România se confruntă cu costuri de împrumut printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dobânzile percepute pe piețele externe fiind semnificativ mai mari decât media europeană. Această realitate economică subliniază necesitatea stringentă de a regândi structura instituțiilor publice și de a elimina posturile și compartimentele care nu aduc o valoare adăugată reală activității guvernamentale”, se mai precizează în docuemntul citat.

Anul electoral a umflat aparatul bugetar

Un factor determinant al dezechilibrului bugetar îl constituie creșterea semnificativă a numărului de posturi ocupate în sectorul public. În luna octombrie 2024, numărul angajaților din administrația publică a depășit 1,3 milioane, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. ”Această expansiune a personalului bugetar nu doar că a crescut cheltuielile statului, dar a condus și la o eficiență administrativă scăzută, prin suprapunerea unor atribuții și existența unor structuri supradimensionate, care au devenit mai degrabă un factor de rigiditate instituțională decât un element de sprijin pentru activitatea guvernamentală”, arată Executivul.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Măcel la companiile de stat. Se pregătește privatizarea în masă a ce a mai rămas

Sursa imagine: national.ro