Marea familie europeană dă flit României. Fisură majoră în UE
România, victimă a bătăliei pe energia puțină din UE
Regulamentele europene privind accelerarea interconexiunilor energetice între statele membre nu funcționează. Marea familie europeană și prețuri mici la energie pentru toate țările UE au rămas pure declarații demagogice ale Ursulei von der Leyen. România a fost forțată să investească masiv în rețele pentru legături cu țările vecine, adică Republica Moldova și Ucraina, unde și exportăm cât cuprinde. În timp ce țările din vestul Europei nici nu vor să audă de vreo conexiune pentru Est.
Din exportator net de energie, România a ajuns, din cauza politicilor UE, un cerșetor de energie, care nu primește decât atunci când este foarte scumpă. Obligată să investească masiv în rețele pentru exportul spre Republica Moldova și Ucraina, țara noastră s-a trezit că nimeni altcineva din Uniunea Europeană nu s-a sinchisit să investească pentru ca România sau alte state sărace de prin Est, să beneficieze de energie ieftină. Accentul pe interconexiuni, o teză repetată obsesiv de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a fost decât pură demagogie sau un fel de ”noi le-am spus, dar ei nu au vrut”, fără vreo asumare a responsabilității.
Acum, revolta României a atins cote înalte, dat fiind că se apropie vertiginos momentul re-liberalizării pieței energiei, cu amenințarea unui faliment generalizat, atât economic, cât și social, având în vedere prețurile uriașe din prezent. Și, alături de Bulgaria și Grecia, statul român s-a decis să se ducă cu jalba-n proțap la Ursula, să se plângă de faptul că marea familie europeană nu mai funcționează. Astfel, miniștrii Energiei din cele trei țări vor să ceară impozitarea profiturilor excesive ale producătorilor și traderilor de energie electrică, precum și dezvoltarea cu prioritate a interconexiunilor în Europa de Sud-Est. Aceștia au semnalat că volatilitatea prețurilor din Europa de Sud-Est a pus o presiune semnificativă asupra economiilor țărilor, amenințând atât securitatea energetică, cât și stabilitatea pieței în întreaga regiune.
Prețurile transfrontaliere, o glumă proastă
Uniunea energetică ar fi trebuit să funcționeze prin rețelele interconectate între aproape toate statele din UE, rezultând, astfel, și prețuri transfrontaliere, adică prețuri rezonabile pentru toți cetățenii europeni. Însă, așa cum au sesizat și reprezentanții celor trei țări, lipsa interconexiunilor transfrontaliere îngreunează fluxurile de energie electrică în regiunea Europei de Sud-Est în anumite momente critice, accelerând creșterea prețurilor, în special în orele de vârf din timpul serii, când producția de energie din surse regenerabile este redusă.
”Dezvoltarea rețelelor interconectoare care lipsesc este esențială pentru reducerea congestiei și pentru alinierea prețurilor transfrontaliere. Fragmentarea piețelor de energie: integrarea limitată a piețelor regionale de energie electrică cu sistemul mai larg al UE a condus la discrepanțe semnificative de preț, diferențele depășind adesea 50-100 euro/MWh. Pentru a restabili coeziunea pieței și pentru a îmbunătăți stabilitatea prețurilor, este necesară o accelerare a investițiilor în infrastructură și o integrare mai strânsă a piețelor din regiunea noastră cu piața UE”, se arată într-o scrisoare adresată Comisiei Europene de reprezentanții României, Bulgariei și Greciei.
Deficit în toată Europa
În fapt, adevărata problemă este deficitul major de energie în bandă. Decarbonizarea accelerată, impusă de Comisia Europeană, a scos din funcțiune capacități importante de producție, care au fost înlocuite cu energia variabilă din regenerabile. Iar regenerabilele înseamnă nu numai energie nesigură, ci și subvenții, suportate, în general, de populația fiecărei țări, astfel că nimănui nu-i convine să-și exporte energia aparent ieftină. Pe de altă parte, nici energia nu este produsă în cantități îndestulătoare, fapt care generează prețuri speculative. Totodată, interconexiunile se fac pe regiuni, iar în regiunea de care aparținem a fost de ajuns ca două țări, Austria și Slovacia, să spună ”pas” investițiilor de acest gen, că faza cu solidaritatea nu a impresionat pe nimeni.
”Comisia Europeană poate să ceară, să impună ca aceste state să respecte țintele de interconectare pe care toate statele membre le au. Dacă România are o interconectare cu o capacitate maximă de 3500 de megawați, ne-am dori să vedem o abordare similară, corectă, de la toate celelalte state, cu atât mai mult cu cât noi exportăm și în Republica Moldova, și în Ucraina”, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național
Sursa imagine titlu: evz.ro
