Lansarea portofelului digital, impus de la Bruxelles, intră în linie dreaptă și în România. Guvernul încearcă să liniștească populația spunând că înrolarea în sistem este voluntară. Pe de altă parte, în cuprinsul notei de fundamentare a unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Economiei se precizează că termenul de ”voluntar” dispare în situațiile expres prevăzute de dreptul Uniunii Europene sau de legislația națională, în care exercitarea drepturilor sau accesarea serviciilor este condiționată de utilizarea exclusivă a portofelului digital.

     Atacurile cibernetice tot mai agresive din ultima vreme pun un mare semn de întrebare asupra siguranței sistemului de digitalizare totală, politică impusă de Comisia Europeană.

    Nici furturile datelor personale și financiare din mai multe țări europene, dar și cele mai recente din Republica Moldova, nici blocarea unor servicii publice esențiale și nici atacurile asupra sistemelor informatice din marile rețele de magazine, unde temperaturile din congelatoare și frigidere au urcat brusc la 50 de grade C nu au reușit să-i pună pe gânduri pe birocrații de la Bruxelles.

     În România, nici nu s-a terminat bine dezastrul de la Cadastru, blocat mai mult de o lună după un atac cibernetic, că autoritățile se grăbesc să implementeze portofelul digital. Ceea ce nimeni nu vrea să spună este că, având toate actele stocate pe un singur dispozitiv, oricine se află la un click distanță de a-i fi sustrase datele de aproape orice hacker.

Când devine obligatoriu? Autoritățile refuză să menționeze situațiile

   Caracterul voluntar al utilizării portofelului constituie o garanție suplimentară pentru utilizator, exercitarea drepturilor sau accesarea serviciilor nefiind condiționată în mod general de utilizarea exclusivă a acestei soluții, în afara situațiilor expres prevăzute de dreptul Uniunii Europene sau de legislația națională, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență emis de Ministerul Economiei.

     De altfel, cuvântul ”voluntar” apare de mai mult ori în documentul ministerului, cu efect de a liniști îngrijorările populației, care devin tot mai accentuate nu numai în România, dar și în celelalte state UE.

Beneficiile Ro-Wallet, fără număr. Totul se rezolvă de pe telefon

     Ministerul a publicat o listă aproape interminabilă cu beneficiile pe care le va avea cetățeanul român atunci când se va înrola, de bunăvoie (?), în sistemul portofelului digital.

     Printre acestea se numără reducerea timpului necesar identificării și autentificării în relația cu serviciile publice și private, diminuarea numărului de deplasări fizice la sediile autorităților, instituțiilor publice sau furnizorilor de servicii, reducerea necesității prezentării de copii ale documentelor, adeverințelor sau altor înscrisuri care pot fi furnizate sub forma unor atestate electronice verificabile, precum și posibilitatea accesării de la distanță a unui număr mai mare de servicii publice și private.

    Toate acestea se bat cap în cap cu digitalizarea instituțiilor publice, care a promis la fel, o reducere a interacțiunilor și o dispariție a solicitării actelor, pe care instituțiile le au deja în sistem.

Călătoriile, condiționate de sistemul de identitate digitală?

    Ministerul Economiei ne spune că portofelul european pentru identitate digitală este conceput inclusiv pentru situații precum accesarea serviciilor administrației publice, deschiderea unui cont bancar, prezentarea permisului de conducere mobil, semnarea contractelor, utilizarea prescripțiilor electronice, călătoriile, dovedirea calificărilor educaționale și accesarea prestațiilor de securitate socială.

     În ce privește călătoriile, deja s-a implementat cartea electronică de identitate, iar din 2030 va deveni obligatorie. Fără un astfel de document, românii nu vor mai putea călători în statele UE. Este de așteptat, dacă lucrurile vor merge în aceeași direcție, ca și portofelul digital să fie la fel de obligatoriu.