Poveste de sfârșit de vară
Numele meu e desprins din iarnă, dar are în fiecare literă anotimpuri mereu noi. Toamna va luci, de acum, în rostul ei. Îmi va fi dor de vară, tare. De când anii mei se măresc, regret că se termină vara prea repede. Nu contează că a ars zile, că mi-a nădușit tâmple, că mi-a așezat oboseli calde, o regret. Toamna e cel mai iubit anotimp, însă eu, în viață, am învățat ca cel mai împlinitor lucru e să iubești ce pare dificil de iubit! As avea eu niște exemple grozave, dar sunt sub vrajă somnului de duminica, deși sunt trează de mult timp, dar păstrez încă dulceața lui…
-Spune-mi, om, ce s-aștept de la drumuri ce curg?Azi e vară, de mâine, voi fi iar pui de nucAșteptând înverziri-n coajă amară căruntă,Spune-mi, om, că din dor ai să-i faci verii nuntă!
Drumu-a fost arzător, în rugăciune pierdut,Mână-n mână-n cicoare, amândoi l-am trecut,Adunat-am în sân dimineți la amiază,Ochii noștri au știut să le țină de pază,
Să le scrie apăsat, delicat, să nu doară,Peste coapsele noastre ascunzând iar o vară.Am jertfit amănunte pe oriunde ne-am dus,Așteptarea de Cruce peste umeri s-a pus,
Încremeneau în mirări și iluzii cuminți,Dintr-o vară nebună, într-un soare cu dinți!-Om nunti-o, mă rog, poate așa măritatăVa rămâne cu Anul, va fi singura fată
Care-n taine și zbor sub un voal ne va ține,În buchet de mirese, vraja nunții vom pune!Însă nu am putere, dacă ea va doriS-arunce buchetul ultimei înfloriri,
Eu mă tem că-l prinde altă fată, într-o toană,Și, exact ca-n poveste, se preschimbă-n Toamnă!(-Tu glumești sau mă minți?Fug cu florile-n munți!)
Adriana Tîrnoveanu
- ADRIANA TÎRNOVEANU – Poveste de sfârșit de vară - 30 august 2026
- ADRIANA TÎRNOVEANU – August - 25 august 2026
- ADRIANA TÎRNOVEANU – Bucurie! E Sfânta Marie! - 15 august 2026



