Ziua Mondială a Scriitorilor (omagiu)
Ziua Mondială a Scriitorilor – O celebrare a celor care dau glas lumii
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată anual pe 3 martie, este un prilej de a onora vocile care modelează cultura, memoria și sensibilitatea unei societăți, data în care recunoaștem forța cuvântului scris și pe toți cei care au ales să transforme gândurile în literatură.
Scopul acestei zile este să aducă în prim-plan rolul esențial al scriitorilor în societate: acela de a păstra vie memoria colectivă, de a provoca gândirea critică și de a inspira generații întregi. Fiecare scriitor este o punte între oameni, între epoci, între real și imaginar.
Ziua Mondială a Scriitorilor a fost instituită în 1986 de International PEN Club, una dintre cele mai vechi organizații dedicate libertății de expresie și protejării creatorilor de literatură.
Scriitorii ridică lumi, pot schimba destine și mișca milioane de oameni printr-o singură frază, dând formă emoțiilor, punând întrebări incomode și păstrând vie identitatea culturală, chiar și în vremuri tulburi.
Actul scrisului este, de obicei, o muncă tăcută, fiecare pagină având în spate ore de documentare, îndoieli, rescrieri și revelații. Odată ajuns la cititor, textul devine viu, iar cuvintele pot vindeca, pot răni, pot uni sau pot dezbina.
Ziua Mondială a Scriitorilor nu este doar o sărbătoare a literaturii, ci și o invitație la lectură, la dialog și la recunoștință, pentru că scriitorii sunt cei ce ne oferă posibilitatea de a vedea lumea cu alți ochi.
LA MULȚI ANI ! 
Col. (r) ing. Gheorghe Voinea, jurnalist U.Z.P.R., director/redactor-șef „Cuvântul Națiunii”
♦ ♦ ♦
ADRIANA TÎRNOVEANU – Când, în final, găsești ce cauți
Când, în final, găsești ce cauți
Când potopul de lumină a urnit din loc măruntul, umbra s-a schimbat în soare, ploaia a scurs cu amănuntul toate lacrimile lumii în povești criptate-n piele, să le descifrezi menirea și secretele din ele; să le-ntorci din sens cu gândul, să le scoți la drumul mare sub o formă de enigme să le faci o prezentare și să chemi întreaga urbe să se mire, pe la porți, cum în ploi și umbre dese citești aburul din morți, cum în liniștea din carte se-ntrerupe mai mereu, cu un chiot de mirare, de zici că-ți rage un leu, fix, lângă urechea stângă, de te tulburi negreșit, tu să-ntorci pagini de carte și să murmuri: „Am ghicit!” Sorbi păcatul de sub piele, pui secretul într-un rid, strângi șireturile minții, din poveste faci un mit, aduni iarba învrăjbirii, usuci dimineți pe sârmă și-amețiți de drogul urii ceri secretelor diurnă. File scrise stoarse toate, ca un must în toamna vieții, se adună laolaltă să prindă trup ferm coperții; le privești și cauți vina, intriga și amănuntul, de-ți rămân în suspendare și ideea și cuvântul.
Pui hazardul să răstoarne tot ce-ai studiat atent, ca-ntr-o școală în vacanță când rămâne-un repetent; iar din neștiința lumii scoți doar rezolvări de gând, de te-ntrebi de ți se pare sau de ai ieșit din rând și din osul de poveste cu enigme și cu lume să-ți scrie, cu front mare: Tu vei da poveștii nume!
Pune litere de-o șchioapă, sapă, în cuprins, tranșee; fă bărbat dintr-o consoană și secretul fă-l femeie; împreunează-i în rostire, scapă-i iar în ploi și vânt, și întoarce-i în poveste, în potopul indecis, când pe treapta lumii șade, răsucit, ultimul vis – tot secretul stă (în)SCRIS.
De-l vrei rezolvat încearcă să-ți scrii propria soartă, iar ca titlu descifrat, să-i spui, simplu, doar – Hazard!
Printr-un noroc imens, in 2013, 17 martie, am inceput a scrie. Asa va am pe multi dintre voi mult mai aproape si…..multumesc. Nu scriu de o viață, ca alții, nu tind spre titulaturi care m-ar înnobila instantaneu, copleșitor și impovarator, totodată. Imi accept și provoc muza, însă cuminte și potolit ca și când odată pornită, pe acest drum, nu mai exista decât popas, întoarcere niciodată!
În schimb, sunt recunoscătoare. Viata mea s-a așezat frumos, dar neașteptat, în ultimii ani. Nu uit însă, cat de fragil e totul în lumea asta care azi are totuși un zâmbet timid în colțul gurii!
Să ne trăiască toti trăitorii de literă, toti cei care ne poartă în lumea minunata a scrierilor nesfârșite!
Vă port în inima mea și datorită scrisului meu, iar asta nu mai e mâna hazardului!
Vă iubesc!
Adriana Tîrnoveanu
Redacția
Când folosim autorul „Redacția”, semnalăm faptul că articolul prezentat este produsul preluării de informații din una sau mai multe surse citate, sau reproduce comunicate de presă ai căror autori sunt nominalizati explicit în text.
În sens larg, „Redacția” înseamnă opțiunea redacției de a prezenta informații din alte surse, pe care le consideră că au relevanță pentru tematica în cauză.
De asemenea, folosim autorul „Redacția” atunci când acoperim subiecte ale căror surse de informare sunt diverse, iar o formă finală a articolului urmează să fie elaborată.
Pentru legătura cu cititorii folosim adresele: redactia@cuvantulnatiunii.ro și geblacus@gmail.com.
