Sănătate: Reformă sau abuz administrativ?

Reformă în domeniul sănătății mintale

     În ultimii ani, Ministerul Sănătății din România a demarat un amplu proces de reformă în domeniul sănătății mintale, odată cu desființarea Agenției Naționale Antidrog și transferul atribuțiilor de prevenire și consiliere antidrog către spitale, prin înființarea a 43 de centre specializate în cadrul spitalelor publice. Noua structură este coordonată de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA).

     În optica decidenților din Ministerul Sănătății, cele 43 de centre ce vor fi integrate și vor funcționa în cadrul spitalelor publice de stat, vor oferi servicii integrate de psihiatrie, psihologie și asistență socială. De asemenea, se extind tratamentele disponibile, inclusiv cele cu agoniști/antagoniști de opiacee și dezintoxicare ambulatorie.

     Deși scopul acestor centre este nobil – prevenirea adicțiilor și sprijinirea sănătății mintale – implementarea defectuoasă riscă să compromită încrederea publicului și eficiența serviciilor.

     Fără o abordare integrată, cu implicarea comunității și a profesioniștilor din domeniu, reforma poate deveni o sursă de tensiuni sociale.

Provocări:

       – Lipsa personalului specializat, mai ales în psihiatria pediatrică, ridică semne de întrebare privind eficiența noii structuri.

     – Necesitatea instruirii suplimentare pentru personalul existent este urgentă, pentru a răspunde nevoilor complexe ale pacienților cu adicții.

       – Pierderea expertizei acumulate în domeniul prevenirii, conform unor opinii, ca urmare a desființării Agenției Naționale Antidrog.

     – Reforma este văzută ca un pas spre o abordare mai integrată, dar și ca o provocare administrativă majoră.

      – Se pune accent pe intervenții rapide și multidisciplinare, mai ales în cazul minorilor sau persoanelor vulnerabile.

Controverse

     În România, transformarea centrelor de sănătate mintală pentru a include prevenirea adicțiilor a stârnit un val de controverse și dezbateri publice, deși oficial se urmărește combaterea creșterii consumului de substanțe și sprijinirea persoanelor cu tulburări psihice. Stările tensionate sunt generate de  modul de implementare a măsurii, ca urmare unor aspecte ca:

      – Percepția ca o măsură pripită, fără o strategie clară de integrare, a desființării Agenției Naționale Antidrog și transferului atribuțiilor acesteia către spitale.

      – Lipsa unui personal suficient și a infrastructurii adecvate, ceea ce conduce la scăderea calității serviciilor.

         – Lipsa psihiatrilor pediatrici în județe întregi.

         – Stigmatizarea pacienților chiar în sistemul medical.

         – Acces inechitabil la servicii în afara centrelor universitare.

         – Supraaglomerarea spitalelor de psihiatrie și lipsa serviciilor comunitare

       – Lipsa consultării publice și a dialogului cu medicii de familie, cum s-a întâmplat în Craiova, unde 11 cabinete au fost somate verbal să se mute pentru a face loc centrului.

Dificultăți specifice locale

     Problemele legate de sănătatea mintală și prevenirea adicțiilor sunt resimțite în mai multe orașe din România, dar cele mai vizibile dificultăți apar în:

     – București: Lipsă de personal specializat, infrastructură învechită și subfinanțare a centrelor de sănătate mintală.

     – Cluj-Napoca: Deși este un centru universitar, există presiune mare pe serviciile existente și o nevoie acută de extindere.

     – Slatina (Olt): Serviciile sunt limitate, iar accesul la tratamente specializate este dificil.

     – Timișoara: Probleme legate de distribuția inegală a specialiștilor și accesul la tratamente comunitare.

     – Bistrița: Infrastructura este modestă, iar serviciile sunt insuficiente pentru nevoile locale.

    – Craiova: amplasarea Centrului într-un spațiu ocupat de cabinete de medicină de familie, afectând accesul la servicii a peste 23.000 de pacienți.

Cazul Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor – Craiova

     În vara anului 2025, Primăria Craiova a generat un val de nemulțumiri prin decizia de a înființa un Centru de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor pe strada Horia nr. 5, în imediata vecinătate a Spitalului de Neuropsihiatrie. Centrul va avea două compartimente – unul pentru adulți și unul pentru copii – și va fi deservit de 45 de angajați.

     Această locație găzduiește în prezent 11 cabinete de medicină de familie, ce deservesc peste 23.000 de pacienți, majoritatea vârstnici sau cu afecțiuni cronice, ce riscă să fie afectați de relocarea medicilor.

     Invocând Ordinul 1562/2025, care impune ca noile centre să fie amplasate în apropierea unităților spitalicești, autoritățile locale au ales și decis, în mod total lipsit de transparență, locația susmenționată, din vecinătatea Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova. Astfel, reprezentanții Primăriei Craiova au ignorat faptul că spațiul este ocupat de cabinete de medicină de familie, și este afectat accesul la servicii a peste 23.000 de pacienți.

     De asemenea, au fost aduse și alte acuze edililor craioveni:

        – Lipsa consultării publice: Mulți cetățeni și organizații neguvernamentale susțin că decizia a fost luată fără o dezbatere reală sau transparență.

      – Centralizarea excesivă: Unii experți consideră că înființarea unui centru unic în Craiova poate duce la suprasolicitarea acestuia și la neglijarea altor zone din județ.

       – Preluarea forțată a personalului: Transferul angajaților din cadrul centrului antidrog a fost perceput de unii ca o măsură administrativă grăbită, fără respectarea drepturilor profesionale.

     – Riscuri de stigmatizare: Amplasarea centrului într-o zonă urbană aglomerată poate contribui la marginalizarea pacienților și la reticența acestora de a accesa serviciile.

       Această situație a generat inclusiv dispute politice, USR Dolj, prin deputatul Cezar Drăgoescu, acuzând Primăria de lipsă de transparență și dialog, precum și de haos administrativ. Cezar Drăgoescu a denunțat faptul că medicii au primit doar o dispoziție verbală de relocare, fără notificări oficiale sau un plan coerent, și a susținut că „nu poți proteja o categorie vulnerabilă distrugând accesul alteia la servicii esențiale” — o afirmație care reflectă tensiunea dintre intenția de reformă și impactul social real.

    Viceprimarul Dan Păloiu, ales în funcție în decembrie 2024, după o carieră politică controversată, a apărat decizia autorităților locale, în stilul său caracteristic, dur și autoritar, opus comunicării impusă de funcție, afirmând că relocarea va fi organizată astfel încât pacienții să nu fie afectați. El a acuzat opoziția de populism și a subliniat că doar o parte dintre medicii de familie beneficiau de spații oferite de municipalitate.

   Deși necesitatea unui centru dedicat sănătății mintale și prevenirii adicțiilor este incontestabilă într-un oraș cu probleme crescânde în acest domeniu, modul în care autoritățile locale au gestionat procesul ridică semne de întrebare. Lipsa unui plan de relocare clar, comunicarea deficitară și ignorarea nevoilor pacienților vulnerabili transformă o inițiativă benefică într-un exemplu de haos administrativ.

Concluzie

      Reforma în sănătate, deși cu potențial, nu poate fi făcută cu prețul excluderii altor categorii vulnerabile. România are nevoie de centre moderne, dar și de respect față de cetățeni și profesioniștii din domeniul medical. O decizie bună, aplicată prost, poate deveni un precedent periculos.

 

Col. (r) ing. Gheorghe Voinea,  jurnalist U.Z.P.R., director/redactor-șef „Cuvântul Națiunii”

Sursa imagine: jurnalulolteniei.ro

Citește și: GHEORGHE VOINEA – 21 Iunie (Cireșar) 2025: Solstițiul de vară (Ziua Soarelui)