Guvernul ține la secret cheltuielile pentru armament
Executivul a refuzat să trimită Consiliului Fiscal date referitoare la banii cheltuiți pe armament
Executivul ține la secret datele referitoare la cheltuielile militare și la banii care au plecat către Ucraina. Pentru prima oară, Guvernul nu a răspuns solicitării Consiliului Fiscal de a transmite astfel de date, necesare pentru analiza procesului de reconfigurare a bugetului pe anul 2023. De altfel, tăierea cheltuielilor militare, susține Consiliul Fiscal, ar ajuta la scăderea deficitului bugetar, de care depinde alocarea următoarei tranșe din banii PNRR.
Consiliul Fiscal, instituția care supervizează măsurile fiscal-bugetare, nu a fost în măsură să efectueze o analiză exactă a procesului de reconfigurare a bugetului pe anul 2023. Și asta pentru că Ministerul Finanțelor a refuzat să-i trimită datele esențiale privitoare, în special, la cheltuielile militare și sumele aferente sprijinului către Ucraina. Totodată, ministerul nu a trimis nici datele referitoare la impactul estimat al reformei pensiilor și salariilor, la execuția fondurilor europene și cofinanțării, la execuția cheltuielilor de investiții, precum și la prognoza deficitului la finalul anului 2023 (în condițiile neaplicării de măsuri de corecție). În Nota-poziție privind restrângerea cheltuielilor publice, elaborată de Consiliul Fiscal, se arată că, în 2023, au existat cheltuieli suplimentare de cca. 18 miliarde de lei și venituri inferioare celor programate de cca. 20 miliarde de lei. Totodată, veniturile fiscale (inclusiv contribuții sociale) sunt de cca. 27% din PIB, în timp ce media UE27 este de 40-41%. ”Avem evaziune fiscală mare, instituționalizată, cum spune și Comisia Europeană – inclusiv prin regimul fiscal care permite tot felul de portițe, căi de eludare a plății de taxe și impozite. De asemenea, defectuoasa construcție a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri și cheltuieli) a făcut ținta de deficit, de 4,4%, nerealistă, în condițiile în care am menționat în analiza proiectului de buget, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%”, se arată în Nota-poziție a Consiliului Fiscal.
Deficitul bugetar crește
Instituția atrage atenția că, din cauza cheltuielilor suplimentare față de proiecție și a încasărilor mai mici (execuția bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB), noile evaluări indică faptul că, în lipsa unor acțiuni de corecție, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. Eficiența încasării TVA plasează România pe ultimul loc cu un deficit de încasare al TVA de 36,7% în 2021, la mare distanță de următoarea clasată, Malta, cu 25,7%, media în UE fiind de cca. 5%. În ce privește măsurile de austeritate ale Guvernului, din perspectivă macroeconomică, este foarte probabilă o generare de arierate la nivelul execuției bugetare cash, ceea ce poate reduce creșterea economică mai mult. ”Neprimirea facturilor pentru cheltuieli de investiții deja realizate, neplata facturilor deja primite și rerutarea acestor sume către cheltuieli curente vor afecta mersul economic al României în perioada următoare, făcând ajustarea fiscală mai dificilă în 2024. Trebuie spus că folosirea mediei ianuarie-septembrie ca motiv pentru limitarea cheltuielilor în noiembrie și decembrie are o relevanță foarte mică, întrucât plata multor facturi ce privesc realizarea de proiecte de-a lungul anului se face în ultimele luni”, susține Consiliul Fiscal.
6% din PIB
Potrivit Consiliului Fiscal, este posibil ca deficitul cash în acest an să fie în jur de 6% din PIB, iar cel ESA să fie mai mare – dar ambele vor devia mult de la ținta de 4,4% din PIB, deși trebuie repetat că această țintă nu a fost realistă. Neefectuarea unor cheltuieli militare poate ajuta limitarea deficitului în termeni cash, consideră Consiliul Fiscal. ”În România avem o negare a realității, nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă reducere de venituri – este o reducere a absorbției interne de bunuri și servicii. Iar corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale. A crede că se poate obține ajustarea prin taxa prin inflație, în condițiile date, este o fantezie. Dacă s-ar colecta venituri fiscale mult mai bine ar fi un câștig extraordinar pentru consolidarea bugetară, dar progresul în această direcție este nesemnificativ până acum”, se mai precizează în analiza Consiliului Fiscal.
♦ ♦ ♦
Austeritatea, doar pentru populație. 50 de milioane de euro pleacă spre Ucraina
Ajutor pentru Zelenski de 50 milioane de euro
În timp ce Guvernul Ciolacu introduce taxe peste taxe, care împovărează populația și îngroapă afacerile întreprinderilor românești, România execută, fără să crâcnească, ordinele Comisiei Euopene. Astfel, țara noastră a fost obligată să susțină cu 50 de milioane de euro Ucraina, sumă care s-ar putea majora, conform acordului încheiat cu Comisia Europeană. Astfel, Executivul și-a creat cadrul legal pentru a putea înstrăina banii, iar bugetul din 2024 începe, deja, cu o gaură.
Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care să permită, din punct de vedere legislativ, utilizarea banilor din bugetul țării pentru Ucraina. În expunerea de motive a actului normativ se arată că, de la declanșarea conflictului armat și până în mai 2023, Uniunea Europeană, reprezentată de statele membre și instituțiile financiare europene, a oferit un sprijin amplu Ucrainei, în valoare de 70 de miliarde euro. Deși bugetul UE are un caracter multianual menit să asigure stabilitate și predictibilitate, ca urmare a multiplelor provocări neașteptate, fără precedent și de o mare amplitudine financiară, bugetul și-a atins limitările în ceea ce privește capacitatea financiară de a răspunde evenimentelor majore, susține Guvernul. ”Acest fapt a determinat Comisia Europeană să caute soluții noi care să răspundă acestor provocări și, totodată să mențină acordarea sprijinului financiar către Ucraina. Astfel, în ceea ce privește ajutorul acordat de UE Ucrainei, a fost instituit un instrument de asistență macrofinanciară (MFA+) prin care se stabilesc resursele necesare continuării sprijinului financiar. O sumă de maximum 18 miliarde euro, a fost pusă la dispoziția guvernului ucrainean sub formă de împrumuturi. Comisia Europeană acordă acest sprijin în cadrul instrumentului, în conformitate cu principiile și obiectivele UE în materie de politică externă. Obiectivul general al instrumentului este de a contribui la acoperirea, pentru anul 2023, a deficitului de finanțare al bugetului de stat al Ucrainei, prin punerea la dispoziția acesteia a unui ajutor financiar pe termen scurt în condiții foarte avantajoase”, se arată în nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență.
Plătim pentru dobânda împrumuturilor UE
Uniunea Europeană a decis să ofere un sprijin suplimentar, din partea statelor membre, prin acoperirea costurilor privind rata dobânzii, iar subvenția pentru dobândă va fi suportată de către statele membre, prin contribuții voluntare suplimentare. Astfel, conform estimărilor Comisiei Europene, contribuția României pentru perioada 2024-2027 este de cca. 49,30 mil. Euro. ”Prin prezentul act normativ, propunem aprobarea participării României la Acordul de contribuție privind asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii Europene acordată Ucrainei, în temeiul art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului în vederea autorizării efectuării plăților de către România. Ținând cont de cadrul legal de reglementare în domeniul finanțelor publice care dispune că nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată şi efectuată din acest buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială, prezentul proiect de ordonanță de urgență reprezintă cadrul legal pentru angajarea și plata din bugetul de stat pe anul 2024 a sumelor necesare acordării de sprijin Ucrainei”, precizează Guvernul.
251 de milioane de lei
Contravaloarea în lei a contribuției garantate pentru România, aferentă perioadei 2024-2027, în valoare de 49.299.341 de euro, astfel cum se regăsește în Acordul de Contribuție, se va suporta de la o subdiviziune distinctă de cheltuieli din bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, pentru anii 2024-2027, capitolul 51.01 ”Autorități publice și acțiuni externe”, titlul 55”Alte transferuri”. Astfel, în 2024, România va plăti 61,5 milioane de lei, în 2025, 62,4 milioane de lei, în 2026, 83,1 milioane de lei, iar în 2027, 53,8 milioane de lei. Autoritățile estimează că un euro va fi 5 lei în 2024, 5,06 lei în 2025, 5,12 lei în 2026 și 5,18 lei în 2027. ”În cazul în care evoluțiile ratelor dobânzii sunt mai nefavorabile decât cele utilizate pentru a determina sumele maxime, determinând astfel ca sumele maxime în temeiul prezentului Acord de Contribuție să fie mai mici decât cele care ar putea fi necesare pentru a acoperi costul de finanțare al împrumuturilor, Comisia va informa fără întârziere Consiliul și Parlamentul European. Pe această bază, Comisia poate iniția o revizuire a tuturor Acordurilor de Contribuție pentru a asigura acoperirea sumei maxime revizuite, suma fiecărui Stat Membru continuând să fie stabilită pe baza cotei sale proporționale”, se stipulează în Acordul semnat cu Comisia Europeană.
- Ministerul Apărării Naționale, la raport - 26 noiembrie 2023
- CLAUDIA MARCU – Incredibil! Statul vrea să continue la Doicești experimentul falimentar al reactoarelor modulare din SUA - 20 noiembrie 2023
- CLAUDIA MARCU – Agent Green și Bankwatch atacă hidroenergia României la Comisia Europeană - 12 noiembrie 2023
