MIRCEA VINTILESCU – 20 iulie: ZIUA AVIAȚIEI ROMÂNE ȘI A FORȚELOR AERIENE

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

20 iulie: ZIUA AVIAȚIEI ROMÂNE ȘI A FORȚELOR AERIENE

La această dată, potrivit calendarului ortodox, este prăznuit și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor.

Aviația militară română a luat naștere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu și realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, se arată în volumul ”Calendarul Tradițiilor Militare” (2010).

Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912 s-a creat prima școală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii în România să apară în anul 1913, potrivit www.roaf.ro.

În anul 1915, a luat ființă Corpul de Aviație, aviația devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în anul 1917, a fost înființată Direcția Aeronauticii din Marele Cartier General român.

Tot în 1915, a apărut insigna de aviator român. Pentru ofițeri acelor vremuri, insigna era din metal de culoare argintie și se purta pe piept în partea stângă, iar pentru subofițeri se confecționa din mătase de aceeași culoare și se purta pe mâneca stângă.

Un an mai târziu, în 1916, s-a înființat artileria antiaeriană română. Corpul de artilerie antiaeriană se afla în subordinea Cetății Bucureşti și consta în special din cadre și trupă de artilerie de fortificații, având tunuri adaptate pentru trageri antiaeriene de către coloneii Burileanu și Negrei.

În anul 1917, aeronautica română a participat la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăști, Mărășești și Oituz) îndeplinind misiuni de informații, atac asupra pozițiilor inamice, vânătoare și apărare antiaeriană, scrie site-ul www.roaf.ro.

Anii 1920 au fost cei ai celei de-a doua generații de aviatori și artileriști antiaerieni români. Au apărut flotilele aeriene și regimentele AA.

În anul 1923, s-a înființat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, iar la 1 ianuarie 1924 aeronautica s-a transformat în categorie de forțe, fiind pusă sub autoritatea Inspectoratului general al aeronauticii.

În anul 1932 a luat ființă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război. În 1936 s-a înființat Ministerul Aerului și Marinei, cea mai înaltă formă de autonomie pe care au avut-o aviația și marina.

Prima personalitate care a ocupat funcția de ministru a fost comandorul (r) ing. Radu Irimescu, veteran al Primului Război Mondial. Ministerul a fost desființat în septembrie 1940.

În perioada anilor 1941-1945, aviația și artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial.

În anul 1950, aviația militară a primit denumirea de Forțele Aeriene Militare, iar între anii 1951 și 1960, Forțele Aeriene Române au trecut la o nouă înzestrare, specifică etapei postbelice.

În acest deceniu, în cadrul unităților sale au apărut avioanele cu reacție, elicopterele, stațiile de radiolocație și rachetele sol-aer, notează site-ul www.roaf.ro.

În anul 1972, aviația civilă fusese trecută în subordinea MApN, în cadrul căruia fusese înființat Comandamentul Aviației Civile – TAROM, care și-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviației Civile.

În anul 1977, Forțele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviația Militară, iar la 1 mai a fost înființat Comandamentul Aviației Militare.

Între anii 1971 și 1985, au zburat prototipurile mai multor aeronave create de industria aeronautică română pentru Forțele Aeriene (elicopterele IAR 316 si IAR 330, avionul de școală faza I IAR 823, avionul de atac la sol IAR 93 și avionul de școală cu reacție IAR 99).

Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 și 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente științifice, majoritatea fiind de concepție românească, cu aparatura realizată în România.

La 2 martie 1990, s-a înființat Muzeul Aviației (astăzi Muzeul Național al Aviației Române). Actualul sediu se află în hangarele de pe partea de sud a fostului Aerodrom Militar Pipera (șoseaua Fabrica de Glucoză).

Ulterior, Forțele Aeriene au cunoscut un proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înființat Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forțelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spațiului aerian al României.

După ce România a semnat aderarea la ”Parteneriatul pentru Pace” (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forțelor Aeriene Române a fost îmbunătățită prin programe de modernizare a tehnicii existente și, începând cu anul 2005, Forțele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operații, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 și 2011-2012), Baltica 07 (Țările Baltice, 2007), conform www.roaf.ro.

Autor: Prof.Dr. Mircea Vintilescu

Sursa imagine: Facebook

Citește și: MIRCEA VINTILESCU – MARILE ORAȘE ALE LUMII – UNUL DIN MARILE EȘECURI ALE CIVILIZAȚIEI UMANE