Primenire ideologică a românismului modern
Am motive întemeiate, mai ales în conjunctura instanbilității și amenințării păcii Europei și a lumii, să nu cred că, fie și în configurația de acum, cu apariția noului partid A.U.R. și ieșirea din eșicherul parlamentar și guvernamental a altor trei formațiuni, clasa politică din România se va lepăda de minciuni, corupție, demagogie, hoție, blaturi, jocuri de culise… că se va reforma și va performa.
Calea salvării noastrre ca stat și națiune va fi civismul, militantismul activ, democrația populară participativă, referendumul, subordonarea politicului, accesul liber, meritocratic, al celor mai luminați și integri români în structurile de conducere ale statului și societății.
Ei trebuie să constituie o adevărată AVANGARDĂ CIVICĂ, o mișcare, un curent de renaștere a spiritului revoluționar și de primenire ideologică a românismului modern.
Cât încă mai avem energie, curaj și minte limpede, trebuie să ne implicâm și să promovăm un astfel de proiect definitoriu pentru destinul României.
Sper ca ponderea principală în cadrul unei astfel de mobilizări naționale să aparțină tinerilor. Este vremea lor să decidă, să conducă, să schimbe, să transforme… Tinerii lideri, parlamentarii tineri și susținătorii acestora au șansa să constituie ”avangarda avangardei civice” despre care scriu, dacă vor rămâne curați și devotați proiectelor angajate și nu se vor lăsa atrași în jocurile murdare ale sforarilor din formațiunile uzate, compromise, mafiotizate, alternante la Putere.
Societatea civică îi așteaptă să le vină alături după ce își vor încheia stagiul politic de pregătire, spre a ascede cu succes la preluarea guvernării țării din partea societății civice și pentru societatea civică.
Am pledat în utlimii 30 de ani în presă și pe rețelele sociale pentru re-inventarea naționalismului patriotic, singurul care ne mai poate salva ca națiune
Românilor cărora le mai pasă de viitorul României și cărora le este conștiința tot mai împovărată de un cronic sentiment de vinovăție și lașitate de câte ori scrutează cu mintea și sufletul trecutul glorios al patriei, străjuit de către bravi înaintași fruntași, am a le spune că li se pregătește ceva: o mișcare națională și naționalistă istorică, o redeșteptare epocală, o adevărată revoluție modernă cum nu a mai avut loc de la finele primului război mondial când, prin Tratatul de la Trianon, România și-a recuperat principalele hotare, fie și ciuntite pe alocuri, și-a recăpătat demnitatea și unitatea de stat suveran al acelor vremuri nu mai puțin tulburi decât cele de acum.
Conștienți că încă sălășluiesc milioane de patrioți autentici, de români neresemnați în această țară prădată și trădată de către propriii conducători, nu mai avem de ales decât calea îndreptării și recuperării noastre identitare, a reprimenirii și reconfigurării, altminteri, fie ne vom stinge ca entitate națională, disipându-ne prin lume, fie noi, cei rămași acasă, majoritatea vârstnici și cu urmașii plecați să-și afle rostul în țări străine, ne vom mai duce doar o scurtă vreme crucea în genunchi pe Golgota Neamului, dacă nu ne vom ridica în ceasul de pe urmă și, cu o ultimă zvâcnire, așa cum am ajuns de slăbiți, de vlăguiți și neputincioși, nu ne ne vom schimba înșine destinul, chiar și cu prețul sângelui, dacă altminteri nu se va putea.
Romeo Tarhon, Senior Jurnalist membru U.Z.P.R.
- ROMEO TARHON – DESPRE ATITUDINEA GAZETĂREASCĂ - 29 mai 2022
- ROMEO TARHON – SĂ DĂM GAZETĂRIA JOS DINPOD…! - 15 mai 2022
- ROMEO TARHON – AMINTIRI DE GAZETAR: TOT CE E ROMÂNESC NU PIERE… - 10 mai 2022
