VASILE ASTĂRĂSTOAE – Lecția amară a pandemiei COVID -19: vaccinarea anti-COVID-19 între sănătate publică, libertate individuală și încredere socială (I)

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Lecția amară a pandemiei COVID -19: vaccinarea anti-COVID-19 între sănătate publică, libertate individuală și încredere socială (I)

     Pandemia de COVID-19 a reprezentat una dintre cele mai mari provocări politice, medicale și sociale ale secolului XXI. În doar câteva luni, guvernele din întreaga lume au fost nevoite să ia decizii rapide într-un context caracterizat de incertitudine științifică, presiune din partea presei și temeri colective. La câțiva ani de la încheierea fazei acute a pandemiei, devine posibilă o evaluare mai nuanțată a ceea ce s-a întâmplat. Dincolo de întrebarea dacă vaccinurile au funcționat sau nu, apare o altă întrebare, poate chiar mai importantă pentru viitor: au fost politicile de vaccinare concepute și aplicate în mod proporțional, transparent și democratic?

1. Politicile de vaccinare anti-COVID-19

     În primele luni ale pandemiei, lumea s-a confruntat cu un fenomen fără precedent. Sistemele sanitare erau supuse unei presiuni enorme; mortalitatea creștea, iar perspectivele economice deveneau tot mai sumbre. În acest context, dezvoltarea vaccinurilor a fost percepută drept o cursă contra cronometru.

    Dezvoltarea rapidă a vaccinurilor a fost prezentată drept principalul instrument pentru limitarea impactului bolii și pentru revenirea la normalitate. Autorizarea accelerată a vaccinurilor a fost justificată de caracterul excepțional al situației.

    Problema nu a fost însă doar dezvoltarea vaccinurilor, ci și modul în care autoritățile au construit discursul public în jurul acestora. În multe state, vaccinarea a fost prezentată ca soluția decisivă care urma să oprească transmiterea virusului și să permită revenirea completă la normalitate.

    În condiții normale, dezvoltarea unui vaccin poate dura între opt și cincisprezece ani. În cazul COVID-19, întregul proces a fost comprimat în aproximativ un an. Această performanță a fost posibilă datorită investițiilor masive, colaborării internaționale și progreselor anterioare în biotehnologie.

   Odată produs vaccinul, pentru a crește rata de vaccinare, narativul oficial promovat de autorități, organizații internaționale și o mare parte a comunității medicale a fost că acesta este „sigur și eficient”.

     a. Siguranța vaccinurilor anti-COVID-19

     În mod tradițional, siguranța unui vaccin este evaluată în două etape distincte. Prima este reprezentată de studiile clinice desfășurate înainte de autorizare, iar cea de-a doua de monitorizarea continuă după introducerea vaccinului în populația generală.

    În cazul vaccinurilor anti-COVID-19 pe bază de mARN, prima etapă a fost scurtată, iar metodologia a fost modificată, astfel încât riscurile pe termen mediu și pe termen lung nu au putut fi evaluate.

    De aceea, a doua etapă a căpătat o importanță deosebită, cu atât mai mult cu cât administrarea s-a realizat simultan pentru sute de milioane de persoane, într-un interval foarte scurt de timp. În timpul pandemiei, instituții precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au dezvoltat sisteme extinse de supraveghere a siguranței vaccinurilor. Cu toate acestea, în numeroase țări, inclusiv în România, mecanismele de monitorizare nu au funcționat, iar raportarea a fost redusă.

     Este important de subliniat faptul că raportarea unei reacții adverse nu demonstrează automat existența unei relații cauzale. Sistemele de farmacovigilență funcționează ca mecanisme de alarmă timpurie. Ele colectează semnale care trebuie ulterior investigate prin studii epidemiologice și clinice. În contextul pandemiei, această distincție a fost adesea pierdută în dezbaterea publică. O parte a populației a interpretat orice raportare drept dovadă certă a unui efect advers, în timp ce o altă parte a minimalizat importanța acestora. Ambele abordări simplifică excesiv procesul științific.

    Una dintre cele mai importante concluzii ale farmacovigilenței post-pandemice a fost identificarea unei asocieri între vaccinurile cu ARN mesager și apariția unei patologii bogate și diverse. Un exemplu îl constituie miocardita și pericardita, în special la bărbați tineri și adolescenți. Studiile publicate după 2023 au confirmat existența acestui risc; deși incidența absolută pare redusă comparativ cu numărul total de doze administrate, morbiditatea și mortalitatea au crescut în aceste populații.

     Există numeroși autori care au susținut că pentru anumite categorii cu risc foarte scăzut (de exemplu, bărbați tineri, 18 – 25 de ani), beneficiile și riscurile ar trebui reevaluate, în special în contextul riscului de miocardită asociat vaccinurilor mARN. Unele analize au concluzionat că raportul beneficiu–risc poate varia în anumite grupuri restrânse.

     Viteza fără precedent cu care vaccinurile au fost dezvoltate și autorizate a generat întrebări legitime în rândul populației. Pentru mulți cetățeni, acceptarea vaccinării nu a depins exclusiv de eficacitatea produselor, ci și de încrederea că eventualele riscuri vor fi identificate, comunicate și gestionate transparent.

   În evaluarea riscurilor, un aspect relevant îl reprezintă diferența dintre evaluarea individuală și evaluarea populațională a riscului. Din perspectiva sănătății publice, un efect advers rar poate fi considerat acceptabil dacă beneficiile generale sunt semnificative. Din perspectiva persoanei afectate, experiența este complet diferită. Această diferență explică de ce statisticile populaționale și experiențele individuale intră adesea în conflict în dezbaterea publică.

     Pandemia a evidențiat deficiențe majore și culpabile în comunicarea riscurilor. Autoritățile au încercat să evite amplificarea temerilor legate de vaccinare, furnizând informații insuficiente și incomplete; această strategie a fost dăunătoare, deoarece a fost percepută ca o tendință de a minimaliza incertitudinile. Schimbările succesive ale recomandărilor privind anumite vaccinuri sau anumite grupe de vârstă au alimentat suspiciunea că informațiile nu sunt comunicate integral.

     Una dintre lecțiile esențiale ale pandemiei este că transparența este o condiție fundamentală pentru menținerea încrederii publice. Cetățenii sunt mai predispuși să accepte existența unor riscuri atunci când au convingerea că acestea sunt investigate și comunicate deschis. În schimb, orice percepție de opacitate instituțională poate genera suspiciuni disproporționate.

     b. Eficiența vaccinurilor anti-COVID-19

     În studiile clinice care au stat la baza autorizării, vaccinul Pfizer-BioNTech (BNT162b2) a avut o eficacitate de aproximativ 95% împotriva COVID-19 simptomatic, iar vaccinul Moderna (mRNA-1273), de aproximativ 94%. În literatura științifică și în evaluările organizațiilor internaționale se afirma că vaccinurile COVID-19 au avut eficiență ridicată împotriva formelor severe, spitalizării și decesului, mai ales în perioada 2021–2022, când circulau variantele inițiale Delta. În schimb, eficiența împotriva infecției și a transmiterii a scăzut semnificativ odată cu apariția variantei Omicron (2022-2024) și a subvariantelor sale.

   Organizația Mondială a Sănătății arată că vaccinurile au avut un efect limitat asupra transmiterii, în special după apariția variantei Omicron. O persoană vaccinată putea în continuare să se infecteze și să transmită virusul.

     Pe măsură ce au apărut variante noi ale virusului și s-a constatat că persoanele vaccinate puteau totuși transmite infecția, mesajul public a trebuit modificat.

     Această schimbare a produs confuzie. Mulți cetățeni, pe bună dreptate, au avut impresia că autoritățile și-au schimbat poziția sau că anumite informații au fost comunicate incomplet. O parte dintre aceste modificări reflectau evoluția cunoștințelor științifice, dar lipsa unei comunicări clare de la început privind incertitudinile existente cu privire la vaccin a afectat credibilitatea instituțiilor.

     O caracteristică importantă a perioadei a fost transformarea unei decizii medicale într-un simbol politic și moral. Vaccinarea nu a mai fost percepută doar ca o alegere legată de sănătate, ci a devenit un marker identitar. În multe societăți s-a creat impresia că există două tabere ireconciliabile: cei responsabili și cei iresponsabili, cei care urmează recomandările experților și cei care le contestă. Această polarizare a avut consecințe care se resimt și astăzi.

     c. Mandate vaccinale (vaccine mandate)

    Una dintre cele mai controversate măsuri adoptate în timpul pandemiei a fost introducerea mandatelor de vaccinare. Prin mandat vaccinal (un anglicism acceptat în timpul pandemiei și în limba română) se înțelege o reglementare legală sau instituțională care impune vaccinarea unei categorii de persoane ori condiționează accesul la anumite activități, servicii sau locuri de muncă de efectuarea vaccinării. În funcție de țară, acestea au îmbrăcat forme diferite: obligativitate pentru anumite categorii profesionale, condiționarea accesului la locul de muncă, restricții de călătorie sau limitarea accesului la diverse servicii.

     Oficialitățile și experții argumentaucă sănătatea publică justifică limitarea temporară a unor libertăți individuale. Dacă vaccinarea reduce riscul de boală severă și contribuie la protejarea sistemului sanitar, atunci statul are obligația de a încuraja sau chiar de a impune anumite măsuri.

     Cu toate acestea, mandatele vaccinale au ridicat de la început întrebări importante.

     Prima privește principiul autonomiei individuale. În etica medicală modernă, consimțământul informat reprezintă una dintre valorile fundamentale. Chiar și atunci când o intervenție medicală este recomandată, decizia finală revine individului. Din această perspectivă, presiunile exercitate asupra unor categorii profesionale sau sociale au fost percepute drept incompatibile cu principiile consacrate ale bioeticii.

    A doua critică vizează proporționalitatea măsurilor. Dacă vaccinurile reduc în principal severitatea bolii și mai puțin transmiterea infecției, atunci apare întrebarea dacă excluderea persoanelor nevaccinate din anumite spații era justificată în aceeași măsură în care ar fi fost justificată în cazul unui vaccin care blochează aproape complet transmiterea.

     O a treia problemă privește precedentul creat. Multe organizații pentru drepturile civile au atras atenția că măsurile excepționale introduse în perioade de criză tind să lase urme instituționale pe termen lung. Odată acceptată ideea că accesul la anumite drepturi poate fi condiționat de statutul medical al individului, apar întrebări legitime privind limitele unor astfel de practici în viitor.

     Trebuie remarcat că aceste critici nu implică neapărat o opoziție față de vaccinare. O persoană poate considera vaccinarea utilă și totuși să respingă obligativitatea ei. Confuzia dintre cele două poziții a contribuit adesea la degradarea dialogului public.

     d. Certificatul sanitar și dilema societății condiționate

     Poate niciun instrument nu simbolizează mai bine tensiunile pandemiei decât certificatul sanitar.

     În numeroase state, accesul la restaurante, evenimente culturale, mijloace de transport sau activități profesionale a fost condiționat de prezentarea unei dovezi de vaccinare, de testare sau de trecerea prin boală.

     Pentru susținători, certificatul reprezenta o soluție pragmatică. El permite reluarea activităților economice și sociale fără a reveni la lockdown-uri generalizate.

     Pentru critici, certificatul sanitar este o modalitate prin care s-a introdus o formă de segregare administrativă fără precedent în societățile democratice contemporane. Chiar dacă scopul declarat era protejarea sănătății publice, efectul practic a fost împărțirea populației în categorii cu grade diferite de acces la viața socială.

     De aceea, în unele state, certificatele sanitare au fost percepute ca instrumente de protecție colectivă, iar în altele, ca forme de excludere administrativă. Indiferent de poziția adoptată, este evident că aceste măsuri au influențat modul în care cetățenii au perceput raportul dintre libertățile individuale și responsabilitatea față de comunitate.

     Această situație a alimentat resentimente și neîncredere. O parte a populației a perceput măsura ca pe o sancțiune indirectă aplicată celor care refuzau vaccinarea. Chiar și persoane favorabile vaccinării au exprimat rezerve privind utilizarea unor mecanisme administrative atât de intruzive.

    Dezbaterea despre certificatele sanitare rămâne relevantă deoarece pune în discuție o problemă fundamentală: cât de departe poate merge statul în gestionarea unei crize sanitare fără a afecta principiile de bază ale unei societăți democratice?

– Va urma –

Bibliografie

  • Alahmad, Ghiath. 2023. “Ethical Challenges Involved in COVID-19 Vaccine Mandates for Children: A Systematic Review.” Vaccines 11 (3): 601.
  • Alexander, Paul E. 2022. “COVID-19 Vaccine Safety and Risk–Benefit Considerations in Low-Risk Populations.” Independent Research Report.
  • Alexander, Paul E., Harvey Risch, and Steven Pelech. 2023. “COVID-19 Vaccine Mandates and Public Health: A Critical Review.” Preprint.
  • Alexander, Paul E., et al. 2023. “A Review of COVID-19 Vaccine Effectiveness and Safety Evidence.” Preprint.
  • Arbyn, Mario, Lin Yang, et al. 2018. “Prophylactic Vaccination Against Human Papillomaviruses to Prevent Cervical Cancer and Its Precursors.” Cochrane Database of Systematic Reviews 2018 (5): CD009069. https://doi.org/10.1002/14651858.CD009069.pub3.
  • Axios. 2023. “DeSantis Signs ‘Medical Freedom’ Laws.” 12 May 2023.
  • Barberia, Lorena G., Belinda Lombard, Norton Trevisan Roman, and Tatiane C. M. Sousa. 2025. “Clarifying Misconceptions in COVID-19 Vaccine Sentiment and Stance Analysis and Their Implications for Vaccine Hesitancy Mitigation: A Systematic Review.” arXiv preprint arXiv:2503.18095.
  • Barda, Noam, Noa Dagan, Cynthia Cohen, Marc Lipsitch, Isaac S. Kohane, et al. 2021. “Effectiveness of a Third Dose of the BNT162b2 mRNA COVID-19 Vaccine for Preventing Severe Outcomes in Israel: An Observational Study.” The Lancet 398 (10316): 2093–2100.
  • Bastian, Helen. 2020. “What the Systematic Review of HPV Vaccine Clinical Study Reports Does and Does Not Reveal.” Trials / BMJ Commentary.
  • Bobrovitz, Niklas, Yoonhee Kim, Stephanie S. Arora, Maimuna S. Yan, et al. 2023. “Protective Effectiveness of Previous SARS-CoV-2 Infection and Hybrid Immunity against the Omicron Variant and Severe Disease: A Systematic Review and Meta-Regression.” The Lancet Infectious Diseases 23 (5): 556–567.
  • Boehmer, T. Kompaniyets, et al. 2021–2022. “Association Between COVID-19 and Myocarditis: A Large-Scale Analysis.” MMWR 70/71.
  • Buoninfante, Alessandra, Arno Andeweg, Georgy Genov, and Marco Cavaleri. 2024. “Myocarditis Associated with COVID-19 Vaccination.” npj Vaccines 9:122.
  • Byerley, Cameron O’Neill, Dru Horne, Mina Gong, Stacy Musgrave, Laura A. Valaas, Brian Rickard, Hyunkyoung Yoon, Alison Mirin, Surani Joshua, Heather Lavender, and Sukjin You. 2024. “An Effective COVID-19 Vaccine Hesitancy Intervention Focused on the Relative Risks of Vaccination and Infection.” Scientific Reports 14:7419.
  • Carrieri, Vincenzo, Sophie Guthmuller, and Ansgar Wübker. 2023. “Trust and COVID-19 Vaccine Hesitancy.” Scientific Reports 13:9245.
  • Dagan, Noa, Noam Barda, Eyal Kepten, Oren Miron, Shay Perchik, Mark A. Katz, Miguel A. Hernán, et al. 2021. “BNT162b2 mRNA Covid-19 Vaccine in a Nationwide Mass Vaccination Setting.” New England Journal of Medicine 384 (15): 1412–1423.
  • de Araújo, Juliana Soares Tenório, et al. 2024. “Determinants of COVID-19 Vaccine Acceptance and Hesitancy: A Systematic Review.” Vaccines 12 (12): 1352.
  • Demasi, Maryanne, and Peter C. Gøtzsche. 2022. “Serious Harms of the COVID-19 Vaccines: A Systematic Review.” medRxiv Preprint.
  • European Centre for Disease Prevention and Control. 2024. COVID-19 Vaccine Uptake and Public Trust in Europe.
  • European Centre for Disease Prevention and Control. 2025. Monitoring Vaccine Confidence in the European Union.
  • European Medicines Agency. 2024. Pharmacovigilance Risk Assessment Committee Reports on COVID-19 Vaccines.
  • European Medicines Agency. 2024. Public Safety Monitoring Documents Regarding COVID-19 Vaccine Adverse Events and Myocarditis.
  • European Medicines Agency. 2024. Safety Monitoring of COVID-19 Vaccines in the European Union.
  • European Medicines Agency. 2025. “Safety of COVID-19 Vaccines: Periodic Safety Update Assessments (PSURs) Including Myocarditis and Pericarditis Reports.”
  • FactCheck.org. 2024. “Flawed Autopsy ‘Review’ Revives Unsupported Claims of COVID-19 Vaccine Harm, Censorship.”
  • Fazlollahi, Asra, Mahdi Zahmatyar, Maryam Noori, et al. 2022. “Cardiac Complications Following mRNA COVID-19 Vaccines: A Systematic Review of Case Reports and Case Series.” Reviews in Medical Virology.
  • Feikin, Daniel R., Mark W. Higdon, Lisa J. Abu-Raddad, Andreas Andrews, et al. 2022. “Duration of Effectiveness of Vaccines against SARS-CoV-2 Infection and COVID-19 Disease: Results of a Systematic Review and Meta-Regression.” The Lancet 399 (10328): 924–944.
  • Filsinger, Maximilian, and Markus Freitag. 2024. “Asymmetric Affective Polarization Regarding COVID-19 Vaccination in Six European Countries.” Scientific Reports 14:15919.
  • Gargano, James W., et al. 2021. “Use of mRNA COVID-19 Vaccine After Reports of Myocarditis Among Vaccine Recipients.” MMWR Morbidity and Mortality Weekly Report 70:977–982.
  • Giray, Dilek, and Serdar Epçaçan. 2022. “Acute Myocarditis Following COVID-19 mRNA Vaccination: A Paediatric Case.” Cardiology in the Young.
  • Gorski, David. 2023. “Peter Gøtzsche Teams with an Antivaxxer to Exaggerate the Harms of COVID-19 Vaccines.” Science-Based Medicine.
  • Grant, Marrissa D., David M. Markowitz, David K. Sherman, Alexandra Flores, Stephan Dickert, et al. 2024. “Ideological Diversity of Media Consumption Predicts COVID-19 Vaccination.” Scientific Reports 14.
  • Gøtzsche, Peter C. 2020. “The Coronavirus Pandemic: Can We Handle Such Epidemics Better?”
  • Haas, Eric J., Frederick J. Angulo, John M. McLaughlin, Emilia Anis, Sharon R. Singer, et al. 2021. “Impact and Effectiveness of mRNA BNT162b2 Vaccine against SARS-CoV-2 Infections and COVID-19 Cases, Hospitalisations, and Deaths Following a Nationwide Vaccination Campaign in Israel.” The Lancet 397 (10287): 1819–1829.
  • Hâncean, Marian-Gabriel, Jürgen Lerner, Matjaž Perc, José Luis Molina, Marius Geantă, et al. 2024. “Assortative Mixing of Opinions about COVID-19 Vaccination in Personal Networks.” Scientific Reports.
  • Høeg, Tracy Beth, Allison Krug, Josh Stevenson, and Jay Bhattacharya. 2021. “SARS-CoV-2 mRNA Vaccination-Associated Myocarditis in Children Ages 12–17.” medRxiv.
  • Jones-Nosacek, Cynthia. 2024. “Vaccine Mandates: Weighing the Common Good vs Personal Conscience and Autonomy.” Linacre Quarterly 91 (2).
  • Katoto, Patrick D. M. C., et al. 2023. “Systematic Review and Meta-Analysis of Myocarditis and Pericarditis in Adolescents Following COVID-19 BNT162b2 Vaccination.” npj Vaccines 8:89.
  • Krastev, Sekoul, Oren Krajden, Zoua M. Vang, Fernanda Pérez-Gay Juárez, Elizaveta Solomonova, Maya J. Goldenberg, Daniel Weinstock, and Maxwell J. Smith. 2023. “Institutional Trust Is a Distinct Construct Related to Vaccine Hesitancy and Refusal.” BMC Public Health 23:2481.
  • Lin, Dawei Y., Yuxiao Gu, Beth Y. Wheeler, Halim Mohamed B. Zeng, et al. 2022. “Effectiveness of Covid-19 Vaccines over a 9-Month Period in North Carolina.” New England Journal of Medicine 386 (10): 933–941.
  • Ma, Ke, Martin Christensen, and Margo Turnbull. 2025. “Comparative Synthesis of Sociocultural and Political Influences on COVID-19 Vaccine Hesitancy: An Interdisciplinary Systematic Review.” BMC Public Health 25.
  • Malhotra, Aseem. 2022. “Curing the Pandemic of Misinformation on COVID-19 mRNA Vaccines through Real Evidence-Based Medicine.” Journal of Insulin Resistance 7 (1).
  • Medical Journal Rejects Kennedy’s Call for Retraction of Vaccine Study. Reuters. 2025.
  • Mejova, Yelena, Kyrieki Kalimeri, and Gianmarco De Francisci Morales. 2023. “Authority without Care: Moral Values behind the Mask Mandate Response.” arXiv:2303.12014.
  • Meyer-Szary, Jaroslaw, Magdalena Bazgier, Paulina Lubocka, Karolina Dorniak, and Robert Sabiniewicz. 2022. “Cardiac Magnetic Resonance Characteristics of Acute Myocarditis Occurring After mRNA-Based COVID-19 Vaccines Immunization.” Cardiology Journal 29 (1): 160–162.
  • Newman, Melanie. 2019. “Expelled Cochrane Director to Set Up New Institute for ‘Scientific Freedom’.” BMJ 364.
  • Organisation for Economic Co-operation and Development. 2024. Trust and Public Health after COVID-19.
  • Organisation for Economic Co-operation and Development. 2025. Government Responses to COVID-19: Long-Term Institutional Lessons.
  • Polack, Fernando P., Stephen J. Thomas, Nicholas Kitchin, Judith Absalon, Alejandra Gurtman, et al. 2020. “Safety and Efficacy of the BNT162b2 mRNA Covid-19 Vaccine.” New England Journal of Medicine 383 (27): 2603–2615.
  • Prasad, Vinay, and Tracy Beth Høeg. 2022. “The Importance of Falsification Endpoints in Observational Studies of Vaccination to Prevent Severe Disease.” Epidemiology & Infection 150.
  • Rahman, Ashiqur, Ehsan Mohammadi, and Hamed Alhoori. 2024. “Cutting Through the Noise to Motivate People: A Comprehensive Analysis of COVID-19 Social Media Posts De/Motivating Vaccination.” arXiv preprint arXiv:2407.03190.
  • Rancourt, Denis G., Joseph Hickey, and Christian Linard. 2024. “COVID-19 Vaccine-Associated Mortality in Western Countries: Ecological Analyses.” Working Paper.
  • Reuters. 2024. “Mayo Clinic Must Face Religious Bias Claims over COVID Vaccine Policy, Court Rules.” 24 May 2024.
  • Reuters. 2026. “Commission’s Appeal against COVID Vaccine Contract Disclosures Should Be Dismissed, Court Adviser Says.” 11 June 2026.
  • Rose, Jessica. 2021. “A Report on the U.S. Vaccine Adverse Events Reporting System (VAERS) of the COVID-19 Messenger Ribonucleic Acid Vaccines.” Science, Public Health Policy and the Law 2:59–80.
  • Rose, Jessica. 2022. “A Midterm Review of COVID-19 Vaccination and Associated Adverse Events.” Preprint.
  • Rose, Jessica, and Peter A. McCullough. 2023. “A Report on Myocarditis Adverse Events in the U.S. Vaccine Adverse Event Reporting System Associated with COVID-19 Injectable Biological Products.” International Journal of Vaccine Theory, Practice, and Research 3 (1): 1–36.
  • Rughinis, Cosima, Simona-Nicoleta Vulpe, Michael G. Flaherty, and Sorina Vasile. 2022. “Vaccination, Life Expectancy, and Trust: Patterns of COVID-19 Vaccination Rates Around the World.” arXiv:2202.12252.
  • Schmidt-Melchiors, Thomas, Jens-Peter Kreiss, and Alexander Braumann. 2022. “Adverse Effects of Vaccinations against the Coronavirus SARS-CoV-2: Insights and Hindsights from a Statistical Perspective.” arXiv Preprint.
  • Self, Wesley H., Manjusha Gaglani, Katherine A. Naleway, Adit A. Ginde, et al. 2024. “Comparative Effectiveness of Updated COVID-19 Vaccines against Hospitalization among Adults in the United States.” JAMA 332 (1): 45–57.
  • Semenzato, Laura, Stéphane Le Vu, Jérémie Botton, Marion Bertrand, Marie-Joelle Jabagi, Jérôme Drouin, François Cuenot, Rosemary Dray-Spira, Alain Weill, and Mahmoud Zureik. 2024. “Long-Term Prognosis of Patients With Myocarditis Attributed to COVID-19 mRNA Vaccination, SARS-CoV-2 Infection, or Conventional Etiologies.” JAMA Network Open.
  • Semeraro, Alfonso, Salvatore Vilella, Giancarlo Ruffo, and Massimo Stella. 2022. “Writing about COVID-19 Vaccines: Emotional Profiling Unravels How Mainstream and Alternative Press Framed AstraZeneca, Pfizer and Vaccination Campaigns.” arXiv:2201.07538.
  • Shaheen, Khalid, et al. 2022. “Myocarditis after COVID-19 mRNA Vaccination: A Systematic Review of Case Reports and Case Series.” Clinical Cardiology.
  • Shaheen, Khalid, et al. 2023. “Myocarditis Following COVID-19 Vaccination: A Systematic Review.” Clinical Cardiology.
  • Singh, Karandeep, Gabriel Lima, Meeyoung Cha, Chiyoung Cha, Juhi Kulshrestha, Yong-Yeol Ahn, and Onur Varol. 2021. “Misinformation, Believability, and Vaccine Acceptance Over 40 Countries: Takeaways From the Initial Phase of the COVID-19 Infodemic.” arXiv preprint arXiv:2104.10864.
  • Skafle, Ingjerd, Anders Nordahl-Hansen, Daniel S. Quintana, Rolf Wynn, and Elia Gabarron. 2022. “Misinformation About COVID-19 Vaccines on Social Media: Rapid Review.” Journal of Medical Internet Research 24 (8): e37367.
  • Stine S. Hoffmann et al. 2023. Overall Health Effects of mRNA COVID-19 Vaccines in Children and Adolescents: A Systematic Review and Meta-Analysis. medRxiv.
  • Stowe, Julia, et al. 2023a. “Age- and Sex-Specific Risks of Myocarditis and Pericarditis Following Covid-19 Messenger RNA Vaccines.” Circulation.
  • Stowe, Julia, et al. 2023b. “Risk of Myocarditis and Pericarditis after a COVID-19 mRNA Vaccine Booster and after COVID-19 in Those With and Without Prior SARS-CoV-2 Infection: A Self-Controlled Case Series Analysis in England.” PLoS Medicine.
  • Tartof, Sara Y., Lina Slezak, Harpreet Puzniak, Virginia Hong, et al. 2021. “Effectiveness of mRNA BNT162b2 COVID-19 Vaccine up to 6 Months in a Large Integrated Health System in the USA.” The Lancet 398 (10309): 1407–1416.
  • Terrell, Rowan, Abdallah Alami, and Daniel Krewski. 2023. “Interventions for COVID-19 Vaccine Hesitancy: A Systematic Review and Narrative Synthesis.” International Journal of Environmental Research and Public Health 20 (12): 6082.
  • The Lancet Commission. 2024. Lessons for Future Pandemic Preparedness and Governance.
  • Thompson, Mark G., Jeff Burgess, Allison L. Naleway, H. Keipp Talbot, et al. 2021. “Prevention and Attenuation of Covid-19 with the BNT162b2 and mRNA-1273 Vaccines.” New England Journal of Medicine 385 (4): 320–329.
  • U.S. Food and Drug Administration. 2025. “mRNA COVID-19 Vaccines: FDA Safety Communication—FDA Approves Required Updated Warning in Labeling Regarding Myocarditis and Pericarditis Following Vaccination.”
  • UNESCO. 2024. Misinformation, Science Communication and Vaccine Acceptance.
  • United Nations Development Programme. 2024. Social Cohesion and Public Trust after the Pandemic.
  • Vesper, Inga. 2018. “Mass Resignation Guts Board of Prestigious Cochrane Collaboration.” Nature.
  • Wagner, Markus, and Jakob-Moritz Eberl. 2024. “Divided by the Jab: Affective Polarisation Based on COVID Vaccination Status.” Journal of Elections, Public Opinion and Parties 34 (4).
  • Wang, Hanyin, Meghan R. Hutch, Yikuan Li, et al. 2022. “Deep Learning Reveals Patterns of Diverse and Changing Sentiments Towards COVID-19 Vaccines Based on 11 Million Tweets.” arXiv:2207.10641.
  • Watson, Oliver J., Gregory Barnsley, Jaspreet Toor, Robert Hogan, Charles Winskill, and Azra C. Ghani. 2022. “Global Impact of the First Year of COVID-19 Vaccination: A Mathematical Modelling Study.” The Lancet Infectious Diseases 22 (9): 1293–1302.
  • World Health Organization. 2024. Coronavirus Disease (COVID-19): Vaccines and Vaccine Safety.
  • World Health Organization. 2024. Global COVID-19 Vaccination Strategy and Lessons Learned.
  • World Health Organization. 2025. Behavioural and Social Drivers of Vaccination: Global Review.
  • Yewell, Denise, R. Alexander Bentley, and Benjamin D. Horne. 2024. “Perceived Social Influence on Vaccination Decisions: A COVID-19 Case Study.” arXiv preprint arXiv:2404.01489.
  • Zhao, Wanchen, Catherine Maya Russell, Anastasia Jankovsky, Tyrone D. Cannon, Christopher Pittenger, and Helen Pushkarskaya. 2024. “Information Processing Style and Institutional Trust as Factors of COVID Vaccine Hesitancy.” Scientific Reports 14:10416.
  • Zidan, A. A., A. Y. Jad, N. H. Zakaria, et al. 2025. “Assessment of the Factors Affecting the Clinical Outcomes of Infection and Safety of Vaccines against SARS-CoV-2 among Egyptian Patients.” BMC Infectious Diseases 25:384.

 

Autor: Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae

Citește și: VASILE ASTĂRĂSTOAE – Gender theory (teoria genului) – inginerie socială? (II)

Sursa imagine: cepi.net

VASILE ASTARASTOAE
Ultimele postari ale lui VASILE ASTARASTOAE (vezi toate)
Facebook-f

Ultimele postări