Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2026 -2030 conține obiective halucinante. MAI vorbește despre contribuția migranților, care se pregătesc să ne ”invadeze” țara, la diversitatea etnică și culturală a României, anunțând că aceștia vor primi nu numai drept de ședere permanentă, ci și cetățenie română. În același timp, pe lângă fondurile alocate pentru sănătate, educație și cazare, MAI va direcționa sume importante de bani pentru campanii de informare a populației, în scopul preîntâmpinării tensiunilor sociale.

      Ministerul Afacerilor Interne a elaborat Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2026 -2030, în contextul în care România și-a asumat obligația la nivelul UE să contribuie la integrarea cetățenilor azilanți din țările terțe. MAI ne explică faptul că migranții care vor ”invada” România vor crea o societate mai rezilientă și că diversitatea etnică și culturală va contribui la adaptabilitate și inovație socială. Mai mult, potrivit Strategiei, participarea cetățenilor statelor terțe la cursuri specializate de limba română și la sesiuni de orientare culturală va reprezenta un instrument esențial pentru facilitarea procesului de obținere a dreptului de ședere permanentă și, ulterior, a cetățeniei române, prin dobândirea cunoștințelor necesare pentru o integrare eficientă și durabilă în comunitatea românească.

Eșecul Germaniei și Franței, repetat în România

     MAI consideră că migrația va avea efecte benefice asupra mediului macroeconomic și de afaceri, prin suplimentarea ofertei de muncă în sectoare cu deficit structural (industrie, construcții, agricultură, servicii), cu impact asupra creșterii productivității prin acoperirea rapidă a posturilor vacante.

   Totodată, va crește competitivitatea economică prin atragerea de forță de muncă străină calificată, iar antreprenoriatul va fi stimulat prin crearea de locuri de muncă suplimentare.

     În același timp, MAI crede că va crește consumul intern și că România va deveni atractivă pentru investitori, față de alte state care se confruntă cu lipsa forței de muncă. Migrația masivă în Germania și Franța a demonstrat contrariul, dat fiind că străinii nu au reușit nici să se integreze și nici să contribuie la economia națională prin ocuparea locurilor de muncă.

Presiune tot pe bugetul de stat

     Acceptarea migranților în România va pune o presiune majoră pe bugetul de stat. Și asta pentru că, așa cum se precizează și în Strategie, vor trebui acoperite costurile cu formarea profesională, respectiv programe de instruire pentru funcționarii publici, polițiști și alți factori implicați, cu programe de integrare, respectiv cursuri de limba română, orientare culturală și civică, consiliere adecvată, precum și pentru campanii de informare publică, respectiv materiale de comunicare, evenimente și canale media pentru combaterea dezinformării și creșterea acceptării sociale, în scopul preîntâmpinării unor eventuale tensiuni sociale. Pe de altă parte, vor fi acoperite cheltuielile pentru sănătate și educație, dar și pentru extinderea infrastructurii centrelor de cazare a solicitanților de azil.

Migrație mascată

     Strategia arată că o temă în atenția autorităților române, care ia amploare inclusiv la nivel European, este migrația mascată, respectiv intrarea legală în scop de angajare sau studii urmată de nerespectarea scopului călătoriei în România sau depistarea cu ședere ilegală pe teritoriu sau în tentativă de trecere ilegală a frontierei urmate de solicitarea unei forme de protecție internațională. Astfel, un procent de 52,6% din totalul depistărilor cu ședere ilegală înregistrate în anul 2024 a fost reprezentat de persoanele pentru care fusese emis un aviz de angajare în perioada 2020-2024.

Siria, Irak și Nepal

     Tot în 2024, la nivelul structurilor regionale ale IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări), au fost înregistrate 2.467 de cereri de azil, cele mai multe cereri fiind depuse de cetățeni din Siria, Irak și Nepal. ”În anul 2024, 1.272 de străini au beneficiat de programe de integrare, iar principalele țări de origine ale acestora au fost Siria, Palestina, Somalia, Sudan, Ucraina și Irak. Un procent de 52% dintre persoanele aflate în programul de integrare, pe parcursul anului 2024, s-au încadrat în categoria cazurilor vulnerabile şi au necesitat o atenție sporită, cele mai multe aflându-se în București”, se arată în Strategie.