Din acordul semnat de Nicușor Dan cu Volodimir Zelenski, prin care gazul din Marea Neagră a fost cedat Ucrainei, a reieșit că cele două țări au devenit, subit, cele mai bune prietene. Ceea ce au omis, atât premierul Ilie Bolojan, cât și Nicușor Dan, a fost precedentul combinatului minier Krivoi Rog din Ucraina, unde România a investit bani grei și unde cetățenii noștri nu aveau dreptul să calce. Un fost ministru al Economiei avertiza asupra atitudinii ostile a ucrainenilor față de România. În aceste condiții, cam ce credeți că se va întâmpla cu gazul pe care îl vom depozita acolo?

     Acordul de vasalitate pe care Nicușor Dan l-a semnat cu Zelenski este unul cât se poate de periculos. Gazul din Marea Neagră, menit să contribuie la relansarea industriei petrochimice autohtone și la scăderea prețurilor de pe piața internă, a fost deja amanetat. Ucraina își va lua cât are nevoie, iar restul, dacă mai rămâne ceva, îl vom depozita tot în această țară. Dincolo de faptul că Ucraina este o țară aflată în război, deci cel mai nesigur loc de pe planetă ca să depozitezi ceva, una dintre cele mai prețioase resurse ale României va fi trimisă pe un teritoriu ostil țării noastre. Cu un an înaintea începerii războiului în Ucraina, ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui, avertiza asupra faptului că România deține active într-o țară ostilă, cu referire la combinatul minier Krivoi Rog.

Țara ”prietenă” ne ia totul

     Precedentul Krivoi Rog este unul cât se poate de relevant, în actualul context. România a investit sume uriașe în Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier din Ucraina, demarat în urma unei convenții interguvernamentale din 1986. După negocierile din 1994, s-a stabilit ca țara noastră să primească la schimb 30 milioane de tone de pelete, din care a primit, în timp, doar 159.000 de tone.

     ”Obiectivele finalizate în cadrul combinatului şi recepţionate, în principal cele auxiliare, cele cu destinaţie de locuinţe şi social-culturale, precum şi utilajele livrate unor întreprinderi metalurgice amplasate pe teritoriul Ucrainei, sunt exploatate de beneficiarii ucraineni, de ani buni, în timp ce rambursarea contravalorii acestora către partea română s-a oprit după livrarea unei cantităţi nesemnificative de pelete”, se arată într-un Memorandum elaborat de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui.

În 25 de ani, România nu a scos nimic de la ucraineni

     În 1999, Ucraina a încetat să mai finanțeze combinatul minier de la Krivoi Rog, obligând România să cotizeze cu milioane de euro pentru conservarea și paza obiectivelor, depozitelor de materiale, instalațiilor și utilajelor tehnologice existente în stoc. După mai multe întâlniri dintre cele două părți, în anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la București, partea română a susținut identificarea unei soluții care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog, conform evidențelor bancare. Ucrainenii au propus privatizarea combinatului, însă statul român a refuzat, dat fiind că partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la combinat nu ar fi plătit datoriile față de partea română, iar în ceea ce privește propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracțiune din valoarea participației României. Nici întâlnirile ulterioare cu ”prietenii” ucraineni nu au avut mai mult succes, astfel că, în 25 de ani, România s-a obținut nimic.

E de bine

     Partea cea mai gravă, dincolo de întâlnirile la nivelul oficialităților române și ucrainene, este că pe teren situația era cu totul alta. Memorandumul fostului ministru al Economiei semnala interzicerea accesului personalului român în incinta combinatului de către conducerea CIM Krivoi Rog, în perioada 24.12.2018 – 04.04.2019. Mai mult, constatările privind sustragerile și distrugerile aferente acestei perioadei – în care nu s-a putut asigura paza obiectivelor industriale – indică un prejudiciu de peste 4 milioane ruble transferabile. În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecțiuni tehnice. Deși defecțiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurile aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcția CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor și utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistență a construcției, se arăta în Memorandum.

Și bătuți și cu banii luați

     Contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României și Ucrainei, paza exterioară a Fabricii de Pelete a fost retrasă în totalitate de ucraineni. În consecință, s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracție și furturi operate de către grupuri de infractori, care depășeau numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08- 09 ianuarie 2021. În toată această perioadă, paznicii antreprenorilor români au fost agresați, iar conducerea CIM Krivoi Rog a continuat să aibă o atitudine ostilă față de personalul român. Între timp, a venit războiul și posibilitatea de a mai recupera ceva din investiția uriașă a statului român este zero. Și în aceste condiții, Ilie Bolojan și Nicușor Dan vor să depoziteze gazul României în Ucraina. Cam ce credeți că se va întâmpla?