Proiectul de buget întocmit de Guvernul Bolojan s-a bazat pe o creștere a încasărilor din TVA și accize, fără să ia în calcul o prăbușire a consumului, care se manifestă de 6 luni încoace. Mai mult, ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS) au arătat cifre alarmante, dat fiind că în ianuarie consumul a scăzut cu 25% față de decembrie și cu peste 9% față de luna ianuarie a anului trecut. Pe acest fond, previziunile încasărilor bugetare sunt total paralele cu realitatea, iar consecințele, pe măsură.

     Guvernul Bolojan a mers, la elaborarea proiectului de buget pe 2026, pe logica întâiului matematician al țării, Nicușor Dan, care ne-a explicat că o inflație de 10% înseamnă că populația cumpără mai mult cu 10%. O împovărare cu taxe și impozite, devenite insuportabile pentru marea majoritate a cetățenilor, și o înghețare a veniturilor în sistemul bugetar și de pensii înseamnă, pentru Ilie Bolojan, că oamenii vor avea mai mulți bani de cheltuit.

     Raportul Institutului Național de Statistică (INS) pe luna ianuarie, în ce privește cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, arată că aceasta a scăzut, faţă de luna decembrie 2025, cu 25,3%. Mai mult, faţă de luna ianuarie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna ianuarie 2026, a scăzut, ca serie brută, cu 9,1%.

Românii nu mai au bani pentru combustibili

     Înaintea scumpirii explozive a carburanților, odată cu începerea războiului din Orientul Mijlociu, românii au început să cumpere tot mai puțin combustibil. Potrivit INS, cea mai importantă scădere a consumului s-a înregistrat la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, care s-a redus în ianuarie 2026 cu 26,6% față de decembrie 2025 și cu 13,8% față de ianuarie 2025. Pe locul următor la scăderea vânzărilor s-au situat produsele nealimentare, ale căror vânzări s-au redus cu 27,7% față de decembrie 2025 și cu 11,3% față de ianuarie 2025. Scăderea volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a început în august 2025 și s-a manifestat, constant, în fiecare lună, atingând un prim vârf în prima lună a acestui an.

De unde bani, se întreabă analiștii

     Profesorul Cristian Socol, analistul economic al PSD, avertizează că, în România, consumul s-a dus în cap și că evoluția consumului este cel mai relevant indicator al nivelului de trai, al bunăstării populației. ”În ianuarie, consumul a scăzut abrupt, România intrând în a șasea lună consecutivă de reducere a acestuia. Ce este și mai grav? Păi bugetul este construit pe ipoteza creșterii încasărilor din TVA cu 0,63 pp din PIB față de anul 2025 (plus 22,5 miliarde lei) și pe creșterea cu 0,03pp din PIB a încasărilor din accize (plus 4 miliarde lei) față de anul 2025. De unde? Până unde?”, se întreabă analistul economic Cristian Socol.

Moartea economiei

     Radu Georgescu, un alt cunoscut analist economic, semnalează că în orice carte de economie scrie că economia va scădea dacă Guvernul va crește taxele.

     ”Guvernul din România a declanșat o avalanșă de creșteri de taxe și impozite. În ultimele 6 luni au crescut aproape toate taxele și impozitele pentru oameni și firme. În mod logic, consumul s-a prăbușit, împreună cu economia. Vorbesc în fiecare zi cu antreprenori și CEO de firme și toți sunt îngrijorați deoarece vânzările scad. Oamenii nu mai au bani să cumpere. Eu cred că acest Guvern va rămâne în istorie ca Guvernul care a prabusit cel mai rapid economia. De fapt, ce s-a întâmplat în ultimele 8 luni nu au fost măsuri economice, ci o operațiune specială de prăbușire a economiei”, a notat analistul Radu Georgescu.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Sărăcia pune stăpânire pe România, dar și pe UE

Sursa imagine: cuvantulnatiunii.ro