GHEORGHE VOINEA – 22 iulie 1456: Iancu de Hunedoara – Scutul Europei în fața Semilunii

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

22 iulie 1456: Iancu de Hunedoara – scutul Europei în fața Semilunii

22 iulie 1456

     Ziua de 22 iulie 1456 a devenit un reper în istoria Europei și un motiv de justificată mândrie pentru Români, fiind data la care un nume românesc a intrat în eternitate: Iancu de Hunedoara – voievodul Transilvaniei și unul dintre cei mai mari strategi militari ai epocii.

     După cucerirea Constantinopolului de către Mahomed al II-lea în anul 1453, în fața pericolului otoman ce amenința Europa, s-a ridicat, ca reprezentant al rezistenței creștine, voievodul transilvănean Iancu de Hunedoara, un simbol al curajului și al geniului militar românesc.

     Cheia strategică a Europei Centrale o constituia orașul Belgrad, cetate de importanță strategică la granița dintre Ungaria și Balcani, a cărui cucerire de către Imperiul Otoman i-ar fi deschis acestuia calea spre Viena și vestul Europei.

    În fața armatei otomane, mai numeroasă și mai bine echipată, Iancu de Hunedoara a mobilizat o forță multinațională constituită din cavaleri, mercenari și țărani voluntari, uniți prin credință și disperarea provocată de perspectiva expansiunii otomane.

     În ziua de 22 iulie 1456, în fața zidurilor Belgradului, strategia impecabilă și geniul tactic al voievodului transilvănean, ce a insuflat un moral ridicat luptătorilor creștini, s-au dovedit decisive. Printr-un atac-surpriză fulgerător asupra armatei otomane, în urma căruia însuși Mahomed al II-lea a fost rănit, trupele otomane, surprinse și decimate, s-au retras, iar Iancu de Hunedoara a obținut o victorie de mare răsunet, ce a oprit pentru o perioadă campaniile de cucerire otomane.

Ecoul și recunoașterea victoriei

    Victoria de la Belgrad a avut un mare ecou, fiind celebrată în întreaga Europă. Iancu de Hunedoara a fost supranumit „atletul lui Hristos” și „Apărătorul Europei”, o recunoaștere rară și onorantă, ce i-a confirmat locul în galeria eroilor creștinătății.

     De asemenea, Papa Calixt al III-lea a ordonat și instituit tradiția „clopotelor de prânz”, ca în fiecare zi, la ora prânzului, clopotele bisericilor să bată – obicei păstrat până în prezent, în semn de comemorare zilnică a salvării continentului.

      Deși la scurt timp după bătălie a fost răpus de ciumă, Iancu de Hunedoara a murit în gloria unei victorii ce a schimbat cursul istoriei și a fost înscrisă în memoria Europei, iar numele lui rămâne unul dintre cele mai onorate din istoria românilor.

Harta Europei Centra

 

Gheorghe Voinea, analist,  jurnalist U.Z.P.R.

Citește și: GHEORGHE VOINEA – 18 iulie 1938: Ziua când România și-a pierdut inima

Ultimele postări