Proasta guvernare și reaua guvernare
Pentru o eventuală lectură de weekend estival.
Sunt două noțiuni distincte: proasta guvernare și reaua guvernare.
Proasta guvernare este opusul guvernării performante, iar reaua guvernare este opusul bunei guvernări.
Guvernarea performantă este cea în care guvernanții sunt și managerii reali ai domeniului public, cu toate sectoarele sale, astfel încât ei obțin un optim între alocarea de resurse de toate naturile, dar mai ales umane și financiare, și rezultatele obținute de autoritățile, agențiile, instituțiile și celelalte organizații prin care statul funcționază și “produce“ bunurile publice care asigură drepturile și libertățile individuale, ale membrilor suveranului colectiv.
Așa că proasta guvernare este cea în care guvernanții habar nu au despre arta și știința managementului domeniului public, dar pretind că știu ce e ăla și cum se face, astfel încât, în loc să obțină vreun optim între alocarea de resurse și obținerea de rezultate în funcționarea statului și în producerea de bunuri publice (apărare națională, ordine publică, sănătate, educație, justiție, mediu etc.), ei obțin o funcționare deficientă sau chiar defectă a statului, produc bunuri publice incomplete (care nu ajung la toată lumea sau care nu acoperă întreaga gamă de necesități corespunzătoare drepturilor și libertăților individuale), de proastă calitate și care obligă membrii publicului național suveran să își asigure prin efort propriu acele bunuri care ar fi trebuit să fie publice și nu private.
La rândul său, buna guvernare este cea în care guvernanții lucrează exclusiv înspre binele public, adică al fiecăruia dintre membrii poporului suveran.
Cu alte cuvinte, buna guvernare este cea bună cu guvernații, care sunt totodată și suveranii în stat.
Desigur, toată lumea știe că niciun guvern nu este bun cu poporul guvernat din mărinime sau din patriotism, ci doar dacă este controlat permanent de către suveranul colectiv (controlul constând din alegeri și numiri pe bază de merite ale aleșilor și numiților, din aprobarea de norme și resurse, precum și din evaluarea rezultatelor activității guvernamentale) și dacă suveranul veghează direct sau prin aleșii săi la buna guvernare.
De aceea, Organizația pentru Cooperarea Economică și Dezvoltare – OECD, în care România se străduie de decenii să fie admisă, cu șanse de a se întâmpla acest lucru în viitorul apropiat, descrie buna guvernare ca fiind îndeplinirea unor condiții de implicare directă a suveranului colectiv în treburile publice, cele desfășurate de guvernanții aleși și numiți.
Cum ar fi transparența guvernării (prin comunicarea publică activă și pasivă, dar și prin accesul imediat și complet la informații, al oricărui membru al publicului național), emiterea de rapoarte și sinteze de stare a guvernării în mod constant și complet, includerea publicului în actul de decizie guvernamentală și desigur prin consultarea publicului național cu toate problemele guvernării, la nivel strategic și operativ.
Așa că reaua guvernare e cea care este rea cu publicul național suveran.
Este guvernarea în care cei aflați în funcțiile de decizie legilativă, executivă și juridică își exercită rolurile și atribuțiile fără transparență reală (iar în cazul României fără transparență prin comunicarea publică activă și pasivă, care practic nu există), prin mimarea doar a includerii publicului în decizia strategică și operativă, dar care nu se realizează efectiv, prin absența oricăror forme și proceduri de contabilizare a guvernării în raport de resurse alocate și rezultate obținute, precum și prin refuzul autorităților de a se consulta cu publicul, în mod real, pe marile teme ale funcționării statului, înlocuind acea consultare cu manipularea grosolană a opinie publice, pentru a fi favorabilă celor aflați temporar la guvernare.
Toate acestea ducând evident la o guvernare în care publicul nu numai că nu este implicat, dar este mințit continuu, iar guvernarea propriu-zisă îi este evident defavorabilă acelui public, care suferă efectiv de pe urma ei, atât în consumul unor bunuri publice de proastă calitate și insuficiente, cât mai ales în raporturile membrilor poporului suveran cu statul, raporturi în care statul pretinde că ar fi suveranul, iar poporul ar fi supusul statului.
Așa că poporul român are parte, nu de ieri, de azi, atât de proasta guvernare a statului România, cât și de reaua guvernare a aceluiași stat, care devine din ce în ce mai potrivnic românului mediu și majoritar.
De reținut că proasta și reaua guvernare vin la pachet cu corupția insituționalizată, cu maximizarea fraudei, a risipei și a abuzurilor banului public, cu îmbogățirea clienților politici pe seama sărăcirii publicului suveran și desigur cu ancrasarea până la griparea completă a funcțiilor statului, inclusiv funcțiile externe.
Aici e necesară o observație. Atât proasta cât și reaua guvernare se datorează celor care se află la guvernare. Corupția, frauda, risipa, abuzurile cu banul public, clientelismul, nepotismul și celelalte aspecte negative, care consumă din resursa națională menită să ducă la buna și înțeleapta guvernare sunt doar consecințe ale proastei și relei guvernări și nu cauzele proastei și relei guvernări.
Așa că, pentru remedierea situației de proastă și/sau de rea guvernare, într-o democrație, este suficient ca suveranul să pună în scaunele guvernării legislative, executive și judecătorești pe acei membri ai săi care știu, pot și vor să guverneze deștept și bine statul România.
Urmând ca, prin buna și înțeleapta guvernare să se diminueze până la dispariție și corupția instituționalizată, și frauda generalizată, și risipa nestăvilită, și abuzurile cu cheltuirea banului public.
Numai să vrea suveranul colectiv să pățească așa ceva și să nu se mai mulțumească cu puținul pe care guvernanții i-l dau, ca să stea liniștit acasă și să își vadă de ale sale, fără vreo preocupare legată de proasta/deșteapta sau de reaua/buna guvernare.
Autor: Hari Bucur-Marcu – expert internațional în politici de apărare națională
Citește și: HARI BUCUR-MARCU – Vulnerabilitatea Președintelui României
- HARI BUCUR-MARCU – „Guvernanții nu vor binele poporului” - 7 noiembrie 2025
- HARI BUCUR-MARCU – „Dorele, fă-te că lucrezi (guvernezi)!” - 23 octombrie 2025
- HARI BUCUR-MARCU – 23 august 1944 (2) - 24 august 2025
