Vă zvârcoliți de-atâta disperare
Văzând cum cei de jos s-au deșteptat
Voi ați crezut că Neamul ăsta moare
Strivit de-atâtea cruci și-ngenuncheat?

Am stat căzuți, cu frunțile-n țărână
Ne-ați pironit pe-ale durerii cruci
Dar ați uitat că Nația română
Mai poartă-n ea sămânța de haiduci

Sămânța asta a-ncolțit și crește
Se-nalță din revoltă și durere
Pe-altarul țării mâine înflorește
Să ducă Neamul iar spre Înviere!

Voi vreți să reînviați acel trecut
Când temnițele-au înghițit eroi?
Se-aude parcă șuierat de cnut
Și asmuțiți iar potera pe noi!

Dar au ieșit din nou semănătorii
Se zguduie istoria și veacul
Și s-or trezi din moarte veghetorii
Și se va-ntoarce fratele, pribeagul!

Vor reveni și-aceia ce i-ați șters
Din pagini de istorii și din cărți
Pe care eu i-am renăscut din vers
Și ard în noi…ca stelele pe bolți!

                            Eliana Popa