În timp ce companiile de stat din România au fost falimentate pe bandă rulantă de Comisia Europeană, pe motiv de ajutor financiar acordat ilegal, statele bogate din UE scapă nepedepsite, pe motiv că nu ar exista mijloace de control. Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că în cazul țărilor din UE care au acordat cele mai mari ajutoare de stat nu a existat nici transparență, nici monitorizare și nici raportări reale în acest domeniu, concurența fiind denaturată grosolan în Uniunea Europeană.

Complexul Energetic Hunedoara, Oltchim, CFR Marfă și Blue Air sunt doar câteva exemple de companii de stat românești băgate în faliment de Comisia Europeană, care a considerat că sprijinul financiar primit este ajutor de stat ilegal, care denatura concurența pe piața internă. În schimb, în cazul statelor bogate din UE, Comisia nu a avut mijloace să supravegheze dacă ajutoarele de stat au fost legale.

Un raport al Curții de Conturi Europene arată că, în afară de posibilitatea pe care o au părțile interesate să depună plângeri împotriva unui pretins ajutor ilegal, Comisia nu dispune în prezent de o abordare structurată pentru detectarea cazurilor de ajutor nenotificat. Mai mult, în cele două cadre temporare de criză pentru ajutoarele de stat, care au permis statelor membre să elaboreze rapid măsuri de ajutor de stat și să acorde astfel de ajutoare în cuantumuri fără precedent, s-au identificat deficiențe și în mecanismele de control ale statelor membre, iar Comisia și-a redus monitorizarea ajutoarelor de stat.

”Nu există suficientă transparență cu privire la cine anume beneficiază de ajutoarele de stat, iar abordările diverse ale statelor membre în ceea ce privește acordarea ajutorului de stat compromit funcționarea eficace a pieței interne. Pentru a confirma respectarea normelor privind cumularea în momentul acordării ajutorului, autoritățile din Germania, Franța și Olanda s-au bazat, în mare parte, pe declarațiile pe proprie răspundere ale întreprinderilor”, se arată în raportul Curții de Conturi Europene (CCE).

Ce atâtea verificări…

În statele membre în care mai multe autorități sunt implicate în acordarea ajutorului și nu există un registru central al ajutoarelor de stat, autoritățile naționale au avut dificultăți în a efectua verificări încrucișate ale respectării normelor privind cumularea, e sesizat CCE. Examinând exercițiul de monitorizare din perioada 2022-2023, Curtea a constatat că evaluarea riscurilor efectuată de Comisie era în mare parte documentată necorespunzător.

Pentru cazurile în care autoritățile care au acordat ajutorul se bazaseră pe declarațiile pe proprie răspundere ale întreprinderilor fără a efectua nicio verificare suplimentară pentru a confirma dacă acestea respectau normele privind cumularea sau dacă nu se aflaseră în dificultate de dinainte de criză, Comisia nu a efectuat verificări suplimentare, ci a invitat statele membre să instituie un mecanism prin care să verifice informațiile declarate pe proprie răspundere, a remarcat CCE.

Pe baza analizei sale, Curtea consideră că, în prezent, Comisia nu dispune de date complete și fiabile privind ajutoarele de stat acordate de statele membre și nu s-a asigurat o transparență suficientă cu privire la beneficiarii ajutoarelor de stat.

”Până la sfârșitul anului 2022, Franța raportase Comisiei cheltuieli în valoare de 123,7 miliarde de euro pentru o schemă de garantare pentru Covid-19 aprobată de Comisie, însă, până la sfârșitul anului 2023, sistemul de transparență a ajutoarelor de stat (TAM)  conținea beneficiari cărora le-au revenit 337 de milioane de euro, adică mai puțin de 0,4 % din ajutorul în valoare de 100,1 miliarde de euro care făcea obiectul obligațiilor de transparență”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

Deficiențe la raportare

În Germania, ministerul federal competent a folosit un proces complex pentru a colecta date privind ajutoarele de stat legate de crize de la autoritățile federale și regionale și de la băncile publice. În timpul auditului său, Curtea a identificat erori de raportare de peste 30 de miliarde de euro, datorate unei proceduri în mare parte manuale de colectare și centralizare a datelor și interpretării incorecte a orientărilor Comisiei privind raportarea.

”Existența mai multor modalități prin care statele membre pot acorda ajutoare de stat întreprinderilor reprezintă un risc pentru funcționarea eficace a pieței interne, deoarece statele membre care dispun de mijloace bugetare mai mari pot cheltui mai mult decât alte state și pot denatura concurența prin acordarea unor ajutoare de stat mai mari în anumite sectoare. Există riscul ca chiar și exceptările temporare să aibă un impact pe termen mai lung asupra concurenței pe piața internă. De asemenea, există riscul ca statele membre să utilizeze cadrul de criză și de tranziție sau alte cadre viitoare pentru a atrage investiții din statele membre care nu acordă ajutoare”, a concluzionat CCE.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național

Citește și: CLAUDIA MARCU – Marea familie europeană dă flit României. Fisură majoră în UE

Sursa imagine: national.ro