Derapaj halucinant. Atacuri de pe teritoriul României, cu implicarea Armatei Române, pentru a apăra Ucraina
Guvernul, prin Ministerul Apărării Naționale, a decis să bage România, în mod direct, în război. Potrivit unui proiect de lege al MApN, pe teritoriul țării noastre se vor putea desfășura operațiuni militare și misiuni ale forțelor armate străine și românești care vor avea ca scop intervenția militară în apărarea Ucrainei. Proiectul de act normativ este de o gravitate fără precedent, care pune în pericol întreaga populație a țării.
Guvernul PSD-PNL a decis să dea o lovitură decisivă României, implicând țara în războiul din Ucraina. Astfel printr-un proiect de lege inițiat de MApN, se dă undă verde operațiunilor militare ale forțelor armate străine și ale celor românești, fără declararea stării de urgență sau de asediu, operațiuni care vor avea drept scop apărarea unui stat vecin, în cazul de față, Ucraina.
”Prin desfășurarea unor operațiuni naționale sau internaționale pe teritoriul statului român se instituie un răspuns gradual, proporțional și preventiv de apărare, în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat vecin, ocupării prin mijloace militare a acestuia sau a unor părți de teritoriu, instituirii de blocade sau a oricăror acțiuni care vin în contradicție cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu dreptul internațional”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ. Proiectul definește misiunile ca fiind activități și acțiuni militare executate în scopul supravegherii, avertizării, intervenției și angajării rapide în toate spațiile de luptă și mediile operaționale, cum ar fi spațiile terestru, aerian, naval, cibernetic și cosmic, respectiv mediul electromagnetic și informațional.
În ce privește operațiunile militare, acestea reprezintă activități și acțiuni de răspuns gradual, proporțional și preventiv de descurajare și apărare, desfășurate în baza unui plan aprobat, aplicabile în cazul deteriorării mediului de securitate internațional sau regional, atunci când există riscuri și amenințări la adresa statului român, dar nu sunt întrunite condițiile pentru instituirea sau declararea, conform legii, a unei stări excepționale. Potrivit proiectului de lege al MApN, misiunile și operațiile militare se vor executa cu participarea exclusivă a forțelor Armatei Române și/sau cu participarea forțelor armate străine.
Transfer de autoritate
Proiectul de act normativ legiferează și transferul de autoritate, pe care îl definește ca fiind o acțiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii și controlului asupra unor forțe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forțelor aliate sau autoritățile militare ale statelor participante la o coaliție pe teritoriul statului român către șeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliție.
Inițierea operațiilor militare pe teritoriul statului român se va aproba de către președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deterioarare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român. ”Pe timpul desfășurării misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante”, se precizează în proiectul de act normativ.
Atacurile vor ține cont de normele de mediu
Totodată, structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcție de necesitățile operaționale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către șeful Statului Major al Apărării. Pentru că trebuie să țină cont și de schimbările climatice, MApN a trecut în proiect și faptul că misiunile și operațiunile militare care se vor desfășura pe teritoriul țării vor respecta strict normele de protecția mediului, regimul ariilor naturale protejate, habitatele naturale, precum și flora și fauna sălbatică a rezervațiilor naturale.
♦ ♦ ♦
Rezultatul mărinimiei statului român. Ucrainenii au dat năvală în țara noastră
Pe primul semestru al acestui an, dar și în luna august din 2024, România s-a situat pe primul loc în UE la numărul de ucraineni care au rămas în țară, după ce Guvernul a decis să prelungească la nesfârșit acordarea de sprijin financiar pentru aceștia. România ocupă locul 5 în UE între statele cu cei mai mulți ucraineni, dar și cu cei mai mulți minori neînsoțiți din Ucraina. De precizat că 20,9% dintre ”refugiați” sunt bărbați adulți, cu vârste de înrolare.
Suma forfetară de 2.000 de lei pe lună pentru o familie din Ucraina, pe care Guvernul României a decis să o dea în continuare pe o perioadă de 3 luni de la prima intrare în țara noastră, a fost suficient de atractivă pentru a crește brusc numărul de refugiați din țara vecină, care au ajuns la aproape 170.000. Potrivit Eurostat, la 31 august 2024, puțin peste 4,16 milioane de persoane (4.163.655), care fugiseră din Ucraina ca urmare a războiului, se aflau sub protecție temporară în UE. Comparativ cu sfârșitul lunii iulie 2024, numărul de beneficiari la sfârșitul lunii august a crescut cu 36.880 în întreaga UE (+0,9%).
Țările UE care găzduiesc cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară din Ucraina sunt Germania (1.122.330 de persoane), Polonia (975.190), Cehia (376.885), Spania (215.130) și România (169.345). Comparativ cu sfârșitul lunii iulie 2024, cele mai mari creșteri absolute ale numărului de beneficiari au fost observate în Germania (+11.730; +1,1%), Cehia (+7 275; +2,0%) și România (+3.050; +1,8%). Numărul beneficiarilor a scăzut în Polonia (-1 015; -0,1%), Franța (-680; -1,1%) și Luxemburg (-10; -0,3%). Numărul persoanelor aflate sub protecție temporară în raport cu populația UE era de 9,3 la mie de persoane la sfârșitul lunii august 2024. Dintre țările UE, cele mai mari rate au fost observate în Cehia (34,6), înaintea Lituaniei (27,6) și Poloniei (26,6). ). 98,3% dintre persoanele care au fugit din Ucraina și se aflau sub protecție temporară în UE la sfârșitul lunii august 2024 erau ucraineni. Femeile adulte au reprezentat 45,1% dintre beneficiarii de protecție temporară. Copiii reprezentau 32,3%, în timp ce proporția bărbaților adulți era de 22,6%, 64 320 de noi decizii care oferă protecție temporară în UE fiind luate în august 2024.
Scăderi în UE, creșteri la noi
Pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului 2024, țările UE au emis 195.275 de decizii de protecție temporară, acesta fiind cel mai mic număr trimestrial de decizii de la începutul războiului. Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, numărul de decizii în trimestrul II 2024 a scăzut cu 0,8%. 10 țări UE au emis mai puține decizii de acordare a protecției temporare în al doilea trimestru al anului 2024, cele mai puternice scăderi fiind înregistrate în Germania (-20 400, -28,1%), Italia (-2.170, -33,1%) și Irlanda (-815, -25,9). %). O creștere a fost observată în al doilea trimestru al anului 2024 în 17 țări, cele mai mari 3 creșteri absolute fiind înregistrate în România (+4.350), Polonia (+3.710) și Bulgaria (+3.345).
În august 2024, au fost emise 64.320 de noi decizii care oferă protecție temporară în UE, marcând o scădere de 13,5% față de iulie. Doar 4 țări UE au emis mai multe decizii în august 2024 decât în iulie, și anume Suedia (+450), Germania (+210), Luxemburg (+55) și Belgia (+50). Dintre cele 23 de țări UE care au emis mai puține decizii în august comparativ cu iulie, cele mai mari trei scăderi au fost înregistrate în Polonia (-2.295), Slovacia (-1.285) și Austria (-1.175).
Povară pentru buget
În 2023, peste 1 milion de decizii noi care oferă protecție temporară (1.056.020) au fost înregistrate în UE, față de peste 4,3 milioane în 2022 (4.331.385). Aproximativ 75% dintre aceste decizii au fost luate în șase țări, respectiv Germania (335.785, 31,8% din totalul UE), Polonia (237.475, 22,5%), Cehia (98.655, 9,3%), România (49.320, 4,7%), Olanda (34.775, 3,3%) și Spania (33.915, 3,3%). Dintre țările UE care au acordat cele mai multe statuturi de protecție temporară, în termeni absoluți, minorilor neînsoțiți din Ucraina, din martie 2022 până în august 2024, pe primele locuri se situează Austria (2.095), Olanda (1.615), Lituania (1.600), Belgia (1.595) și România (1.265) .
Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național
Citește și: CLAUDIA MARCU – Guvernul le dă dreptul refugiaților ucraineni să devină cetățeni români
Sursa imagine titlu: c4defence.com