Datini populare de 1 Mai
O sărbătoare magică
Furată pentru o vreme de comuniști, ziua de 1 Mai are la Români străvechi tradiții magice, de înviorare a pământului și de belșug.
În această zi se serbează Armindenul, ce se mai zice și Armindeni, Armendina, Armindin și Arminder. Sărbătoarea este închinată îndeosebi vegetației și vitelor, pentru prosperitatea celor vrednici. În ajunul acestei zile, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp, ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului.
Arminden i se spune și unei crengi verzi sau unui pom curățat de ramuri până aproape de vârf și împodobit cu flori și cu spice de grâu. Creanga este adusă din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș. Din lemnul Armindenului se face foc când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou. În ziua de Armindeni se împodobesc cu crengi verzi stâlpii porților și ai caselor, intrările în adăposturile vitelor și în alte acareturi ale gospodăriei, pentru ca oamenii să fie feriți de duhurile rele.
La casele cu fete de măritat se pun puieți de mesteacăn în fața porții. Dimineața, oamenii se spală cu rouă, ca să fie sănătoși. Armindenul este și sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor și nu se înjugă animalele, crezându-se că, altfel, vitele vor pieri, iar oamenii se vor îmbolnăvi.
Tot la Armindeni are loc și Băutul Mărțișorului, o petrecere câmpenească prilejuită de scoaterea mărțișorului agățat în piept sau legat la mână în ziua de 1 Martie.
La 1 Mai este și Ziua Pelinului. Românii petrec la iarbă verde, cu miel fript și alte bucate alese, stropite din belșug cu vin pelin, pentru înnoirea sângelui și sănătatea oamenilor. Considerat plantă magică, pelinul este purtat la pălărie, în sân, este pus pe mese și în paturi, pentru alungarea duhurilor rele.
Sărbătoarea se ține și pentru păstrarea vinului vechi, ca vinul de anul trecut ”să nu facă floare”. Oamenii nu muncesc de Armindeni, spunând că în această zi nici rândunele nu-și lipesc cuibul. În ziua de Armindeni femeile nu frământă pâine, că altfel se mucegăiește, și merg la câmp sau la pădure, ca să caute ierburi de leac. Se spune că, dacă plouă în Ziua Pelinului, va mai ploua încă 40 de zile.
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
- ADRIAN BUCURESCU – Povestea vorbei: A fuma ca un șarpe - 14 decembrie 2024
- ADRIAN BUCURESCU – Mitologie românească: Crăiasa Zăpezilor și Copacul Dalb - 7 decembrie 2024
- ADRIAN BUCURESCU – Divinul Nicolae, Împăratul Atlanților - 6 decembrie 2024