Aprilie în Calendarul Tracilor
Numele autentic românesc al lunii Aprilie este PRIER.
I-am găsit etimologia în numele unui erou trac, PERIERES, participant la războiul troian. Iată și tâlcurile acestui nume:
1. PERI ERES ”Fiii de Sus”; PERI E RES ”Trecerea Apei”; a birui; râu; rouă; latin. ros ”rouă”. * Acest tâlc este legat de fuga Gemenilor Divini și a Familiei Lor Adoptive peste râul Naparis, spre a scăpa de persecuțiile regelui scyth, Erete.
2. PERI ERES ”Al Patrulea Răstimp”; cf. rom. a despica firul în patru; germ. vier, engl. four ”patru”; rom. ieri; latin. era ”eră; epocă; număr”; alban. ere ”eră; epocă; ev”; germ. Jahr, engl. year ”an”. * De aici se vede că Romanii și-au reformat calendarul după cel tracic, căci până ce să-l schimbe, Anul Nou începea la ei la 1 Martie.
3. PERI E RES ”Natura Înnoită (Înviorată)”; cf. rom. fire ”natură”; iar, iară, iarăși; alban. i ri ”tânăr; nou”.
4. PERI ERES ”Sărbători Mari; Frumos Tare; Curățenie Mare; Lumină (Căldură) Mai Multă”; cf. rom. a prii; păr (bot.); vară; perie; a peria; var; a vărui; pară de foc; latin. feriae ”zile de sărbătoare; sărbători; repaus; odihnă”; rom. oraș; uriaș; grec. oros ”munte”.
5. PERIERES ”Frumusețe; Curățenie; Plăcere; Sărbătorire; Ceremonie; Ocrotire; Farmec”; cf. rom. Prier; periere; Împrouratul – obicei popular la Sângeorz, adică în ziua de 23 Aprilie, constând în scoaterea vitelor spre zori la păscut, cât mai departe de sat, considerându-se că vitele care pasc iarba înrourată sunt apărate de strigoaice; latin. ferior ”a fi în sărbătoare; a fi în repaos”; franc. parure ”parură; podoabă din flori de lămâiță și beteală, purtată de mirese pe cap”.
6. PER I ERES ”Adevărat S-a înălțat”; cf. latin. verus ”adevărat; autentic; drept; just; cinstit”; slav. vera ”credință”; rom. oraș; uriaș; grec. oros ”munte”.
Dar mai frumos și mai frumos e că PERIERES însemna și ÎNVIEREA; cf. rom. a se înviora ”a da sau a prinde viață; a se însufleți; a se înveseli; a se întrema după o boală”; înviorare ”dezmorțire; însuflețire”.
În lumina mai multor cercetări, se vede că în luna Aprilie, la Traci, aveau loc mari ceremonii și sărbători, printre care cele echivalente cu Floriile noastre și cu Învierea lui Apollon-Zalmoxis. La ei, Paștele era o sărbătoare fixă, ținută la 23 Aprilie, actualmente Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, Purtătorul de Biruință.
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
Citește și: ADRIAN BUCURESCU – Calendarul dacic
- ADRIAN BUCURESCU – Povestea vorbei: A fuma ca un șarpe - 14 decembrie 2024
- ADRIAN BUCURESCU – Mitologie românească: Crăiasa Zăpezilor și Copacul Dalb - 7 decembrie 2024
- ADRIAN BUCURESCU – Divinul Nicolae, Împăratul Atlanților - 6 decembrie 2024