Ce sărbătorim, de fapt, la 1 Decembrie
Ziua națională a României a fost, între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.
Ziua de 1 Decembrie este asimilată cu ziua în care Transilvania s-a unit cu România respectiv 1 decembrie 1918, după ce, la 27 martie (9 aprilie) 1918, Sfatul Țării din Republica Democratică Moldovenească a votat, cu o majoritate de 86 de voturi (3 împotrivă şi 36 de abţineri) în favoarea unirii cu România. Aceasta este, într-adevăr, semnificaţia zilei de 1 Decembrie, dar sunt necesare câteva precizări.
La 1 Decembrie sărbătorim nu Unirea propriu-zisă, ci consacrarea ei, prin Rezoluţia redactată la Alba Iulia de Vasile Goldiş și citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, rezoluţie care, la punctul 1, prevedea unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu România.
Tot la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand a intrat în Bucureşti venind de la Iaşi. Abia în 1920, după pacea de la Trianon, se produce efectiv Unirea Ardealului cu regatul României, iar încoronarea lui Ferdinand ca rege al României Mari, la Alba Iulia, a avut loc abia în 1922.
Sursa: Miron Manega, critic de artă, ziarist, poet, Vicepreședinte U.Z.P.R., CERTITUDINEA
Sursa imagine: curierulnational.ro
- MIRON MANEGA – „Motorul elastic” românesc, care funcționează fără combustibili - 28 aprilie 2026
- MIRON MANEGA – Descompunerea invizibilă a unei națiuni - 23 mai 2025
- MIRON MANEGA – UN DOCUMENT ISTORIC TULBURĂTOR: Jalba lui Moș Ion Roată din 1857 - 25 noiembrie 2024
