10 Mai – o zi de referință din Istoria Neamului Românesc: Proclamarea Independenţei de stat a României, începutul domniei lui Carol I şi încoronarea primului rege al ţării.

Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai, este legată de Proclamarea Independenţei de stat a României faţă de Imperiul Otoman.

Independenţa României a fost invocată în discursul din Parlament al lui Mihail Kogălniceanu, rostit la 9 mai, urmat de votul favorabil, iar la data de 10 mai 1877, domnitorul a proclamat Independenţa faţă de Imperiul Otoman.

(sursa foto: cersipamantromanesc.wordpress.com)

Ca urmare, în perioada 1877-1878 a avut loc Războiul de Independenţă (sau Războiul ruso-turc), ce a beneficiat de contribuţia decisivă a trupelor române, comandate efectiv de Carol I. La încheierea războiului, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

(sursa foto: historia.ro)

Cea de-a doua semnificaţie a zilei de 10 Mai, este legată de momentul sosirii principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866.

La 10 mai 1866, principele Carol I a intrat în București, și a depus jurământul, fiind primit de o mulțime entuziastă.

Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, începea astfel cea mai lungă domnie din istoria statelor românești, de 48 de ani.

Născut la Sigmaringen (sudul Germaniei), la 20 aprilie 1839, Carol de Hohenzollern a devenit domnitor al României, după plebiscitul național din 15 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv de 99,9% „pentru”. S-a căsătorit cu principesa Elisabeta de Wied, în 1869.

Cea de-a treia semnificaţie a zilei de 10 Mai, este legată de anul 1881, când, Parlamentul a votat transformarea ţării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României.

La împlinirea a 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României.

Cei 48 de ani de domnie a lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese a României în plan economic, social, administrativ, politic, cultural. România și-a cucerit Independența de stat, a devenit monarhie constituțională și s-au pus bazele consolidării statului român modern.

Odată cu urcarea pe tronul României a regelui Carol I, orașul Curtea de Argeș, fosta capitală a Țării Românești, a reintrat în atenția istoriei.

În testamentul scris și iscălit cu propria sa mână, în 1899, Carol I își exprima dorința ca trupul său să fie îngropat ”lângă biserica Curții de Argeș, reclădită de mine, și care poate deveni mormântul dinastiei române (…)” (”Istoria românilor în timpul celor patru regi, vol. I Carol I”, de Ioan Scurtu).

După moartea regelui Carol I, regina Elisabeta s-a retras la Mănăstirea de la Curtea de Argeș, unde a încetat din viață.

 

Gheorghe Voinea, analist,  jurnalist U.Z.P.R.

Citește și: GHEORGHE VOINEA – Gânduri-rânduri de 1 Mai (Florar)