Noul meu Crăciun
Afară, peste streșini, trece ploaia;
Pe stradă, trec copii în pas nebun,
Încă dormim sub pături, doarme și odaia,
În prima dimineață de Crăciun.
E-o liniște ca de-nceput de lume,
Doar picurii stropesc prin împrejur,
Se ciufulesc trei mierle; nimeni nu le spune
Că plouă sfânt, ca-n ziua de Crăciun.
Zâmbiti si voi, cei ce-ați uitat ce suntem!
Vă trimit gând ales, rămas pe-un ultim scrum;
A ars în lumânarea unui cântec,
Despre-o poveste dalbă a unui vechi Crăciun.
În ochii mei trec multe de-altădată,
Visez cum fac mereu, deși nu spun,
Îl văd pe tata strigând să fim gata,
Să stam cuminți la masa de Crăciun.
Mă mint că e la fel, că nu ma doare,
Știu că prezentul are drumul lui cel bun,
Când anii trec spre lucruri viitoare,
Îi iau pe toți în noul meu Crăciun.
Să aveți un CRĂCIUN așa cum vă doriți! Nu e o dată oarecare, cum tot spun! Nici voi nu sunteți! Bucurii s-aveți, mereu, dar mai ales acum, de Crăciun!
Sănătatea să nu vă lipsească! Crăciun binecuvântat, prieteni!
Eu am fost la mama unde, cândva, au trăit bunicii mei. Totul a fost la fel, chiar dacă odaița cu tavan albastru nu mai exista.
Și, cum am sperat, am așezat și o candelă tatei la mormânt. Parcă altfel simt totul acum…
Slavă lui Dumnezeu!
Autor: Adriana Tîrnoveanu
Citește și: ADRIANA TÎRNOVEANU – Brașovul are veșmânt de sărbătoare
Ultimele postari ale lui ADRIANA TIRNOVEANU (vezi toate)
- ADRIANA TÎRNOVEANU – Hristos a înviat! - 14 aprilie 2026
- ADRIANA TÎRNOVEANU – Sălciuța tatei… - 5 aprilie 2026
- ADRIANA TÎRNOVEANU – Poveștile Adrianei: Viorele…. - 7 martie 2026
