ADRIANA TÎRNOVEANU – Basmul cu dovleac cuminte

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Basmul cu dovleac cuminte

Lângă casă, printre pietre,
Dârdâind de frig niţel,
Jumulit de o pisică,

Stă de veghe-un dovlecel.

Mai pardon, bostan îi spune,
Dar cum e aşa pictat
De-o pensulă cu renume
Are freză de…. dovleac
Şi, mă rog, să fiu iertat,

Nu ştiu ce m-a apucat!

Doar când văd ce dichiseală,
Cu ce flori e-mpodobit,
Mă gândesc că e vrăjeală
Poate totusi a greşit
Ziua, anul şi povestea
Şi caleaşcă iar va fi,
Că la bal, Cenuşăreasa
Cu el, sigur, va porni,
Deşi-n secolul acesta
În maşină s-ar schimba;
Cin’ mai ştie de trăsură?

Dovleac turbo s-ar chema!

Mă tot scutur de-o mirare,
Ce-oi avea c-un bostan?
Zici că-i rupt cumva din soare,
Deşi-i doar un lampadar!
Cu nisip umplut jumate
Şi c-o flacără călîie,
Cu podoabe mortuare,

Parcă este o momâie!

”Ce plăcintă ar face Veta,
De erau la noi-n curte
Şi nu mai făceau pe ciocli
În casuţa de pe munte!”,
Gândi simplu nea Geluţu,
Rătăcind cumva, pe-afară,
Îl lătră chiar şi-un cuţu,
Când şi-aprinse o ţigară
Fără filtru că, la bere,
Merge să simţi nicotina;
Le primise pe-amândouă,
Dar-curat de la vecina,
Că-i cioplise cu briceagul,
Cel albastru cu tăiş,
Ce credeaţi? Normal, dovleacul,

Ce-i în curte, pe pietriş.

Nea Geluţu nici că ştie
Ce-i acela Halloween,
Dar poveşti scornea o mie,

Căci avea un har divin.

Azi ne-a spus una născută
Din mirare şi cuţit,
Nu e bine concepută,

Am să las loc de cioplit.

Vă invit pe voi, pe seară,
Să cioplim dovleci cuminţi,
Să stăm ca odinioară
Şi să bem ceaiuri fierbinţi;
Să ne-ncălzească focul,
Cel din inimă promis,
Haideţi, că e liber locul

BASMULUI CE SE VREA SCRIS!

Autor: Adriana Tîrnoveanu

Citește și: ADRIANA TÎRNOVEANU – Înflorirea Sânzienelor

Ultimele postări