Se pare că Vlad Rădescu a cucerit, deopotrivă, inimile românilor, cât și pe cele ale chinezilor, iar filmul care a făcut acest lucru posibil este Ciprian Porumbescu, denumit, într-o primă instanță, Balada.

În mod evident, dacă ți-ai trăit copilăria, adolescența sau tinerețea în comunism, nu ai cum să nu fi văzut, la vremea respectivă, filmul biografic Ciprian Porumbescu, în regia lui Gheorghe Vitanidis.

Pelicula a fost denumită inițial Balada, iar ea l-a transformat pe Vlad Rădescu, pe atunci un tânăr actor student, într-o mare vedetă, atât la noi, cât și în Asia.

În 1971, Nicolae Ceaușescu făcea o vizită în China, condusă de Mao Zedung. Coincidență sau nu, acela a fost momentul în care filmele românești au început să ruleze și în această țară.

De altfel, filmele românești au fost extrem de populare în China începând cu anii 1970, iar pelicula care i-a atins pe locuitorii acestei țări la „coarda sensibilă” a fost chiar Ciprian Porumbescu.

Într-un articol denumit „Sunt legat sufletește de România“, profesorul Zhao Weijian ,de la Conservatorul Central din China, relata cum toată lumea se îndrăgostise în acei ani de Balada lui Ciprian Porumbescu, ceea ce l-a transformat pe Vlad Rădescu într-un adevărat star chiar și în China.

„Era considerată versiunea română a piesei «Liangzhu» («Îndrăgostiți de un fluture»). Când eram în România, Școala de Artă, acolo unde am studiat eu, purta numele lui Ciprian Porumbescu. El este considerat un remarcabil muzician. A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic «Pe-al nostru steag e scris Unire», dar și muzica pentru melodia fostului imn al României, «Trei culori».

În China, Asociația Muzicienilor a introdus «Balada» la examenul pentru nivelul șapte pentru violoniști“, scria, în articolul menționat anterior, Zhao Weijian.

„A doua zi, întâlniri, iarăși mese interminabile, iarăși nostalgii cu «Ciprian Porumbescu»…Pare să-l fi văzut toată China! Încerc să-i conving că România a mai făcut filme din anii ’70 până acum, unele foarte bune. Le spun: «Sigur că, pentru o cultură atât de veche ca a dumneavoastră., 30 de ani înseamnă doar 3 minute!», și asta îi bine dispune.

Dar Ciprian Porumbescu pare să fi atins o coardă sensibilă a sufletului colectiv chinez, imposibil să li-l scoți din cap“, scria, la rândul lui, Leo Șerban, în articolul „China cu Ciprian”, publicat în Dilema Veche, în anului 2004.

Când a dat „norocul peste el”, Vlad Rădescu era student în anul I la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A dat probă și a reușit. Talentul, cât și aspectul actorului, aveau să-l transforme în Porumbescu.

„Neagu Rădescu nu merge pe afiș, crede-mă”, spunea Gheorghe Vitanidis, regizorul filmului Ciprian Porumbescu, la vremea respectivă.

Pe numele real Neagu Oltea, Vlad Rădescu, actorul a fost rugat să-și scurteze numele de scenă și să renunțe la primul său prenume, întrucât suna mult mai bine Vlad. Și, într-adevăr, Vitanidis a avut mare dreptate.

Mai târziu, despre filmul care l-a făcut celebru, Rădescu spunea „Filmul a fost difuzat la finalul Marii Revoluții Culturale Proletare, la sfârșitul epocii lui Mao. Se pare că a fost primul film în care eroii principali, doi îndrăgostiți, nu spuneau lozinci, ci se țineau de mână şi se sărutau.

Muzica era și ea foarte frumoasă, așa că i-a prins! Regret că n-am ajuns în China, chiar dacă am copilărit fix lângă ambasada chineză din Bucureşti. Îmi amintesc însă o întâlnire cu niște chinezi în liftul hotelului «Forum» din Costinești. Când m-au văzut, erau să blocheze liftul între etaje, că nu mai știau pe ce buton să apese!“

Filmul bazat pe biografia lui Ciprian Porumbescu s-a lansat în țara noastră în anul 1973, ca mai apoi, să facă „valuri” inclusiv în China, iar asta în ciuda diferențelor culturale imense dintre cele două țări.