Pentru prima oară în ultimii 30 de ani, Guvernul cere societăților din industria de apărare să-și vândă activele. În varianta optimistă, măsura ar revitaliza sectorul, dat fiind că banii vor fi folosiți pentru investiții și capital de lucru. Însă, în varianta realistă, este foarte probabil să aibă legătură cu bugetul falimentar al statului, care încearcă să vândă tot ce se poate pentru a-și achita datoriile la creditorii externi.

În topul celor 10 societăți cu datorii restante mari, atât la buget, cât și la creditori, se află companiile din industria de armament, pe care statul român, spre deosebire de celelalte țări, nu le-a acordat niciun sprijin real, lăsându-le să se stingă pe cale naturală. Deși sindicatele cer acest lucru de peste 20 de ani, pentru prima oară Guvernul a cerut vânzarea activelor acestor societăți, în care sute de hectare de teren și sute de hale stau nefolosite, grevându-le și mai tare bugetele subdimensionate. În raportul pe 2021 privind activitatea întreprinderilor publice, Guvernul arată că datoriile mari ale Societății Uzina Mecanică Orăștie S.A. au fost generate de obligații ale unui credit extern, garantat de stat și preluat la fondul de risc si accesorii și din sume privind TVA pentru alocații bugetare din anii precedenți aferente unui obiectiv de investiții nepus în funcțiune și nesistat.

”Investiția de la Orăștie a costat zeci de milioane de euro în jurul anului 2000. Este vorba despre acea turnătorie care nu a fost niciodată pusă în funcțiune. Ar fi trebuit atunci să vină un arab să producă, a fost o poveste la vremea respectivă, care a rămas doar o poveste și a înglodat în datorii societatea, care s-a înregistrat cu o investiție nefinalizată, nepusă în funcțiune, care o trage foarte mult în jos”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA). Totodată, potrivit raportului guvernamental, debitele societății Uzina Mecanică Sadu S.A., filială a Companiei Naționale Romarm,  au fost cauzate de dotările tehnologice cu randament scăzut, depășite fizic și moral, încărcarea fluctuantă a fluxului de fabricație, scăderea producției și creșterea cheltuielilor, de creșterea prețurilor la utilități, materii prime și manoperă și de instabilitatea cursului valutar. Lipsa contractelor și comenzilor de la MApN au provocat înregistrarea de datorii și la societatea Metrom SA, Carfil SA și la Uzina Mecanică Plopeni.

S-au stabilit măsurile

Pentru reducerea plăților restante, Guvernul cere societăților din industria de armamament să ia măsuri precum eliminarea pierderilor, eșalonarea la plată a datoriilor, conversia plăților restante în acțiuni, creșterea numărului de contracte și comenzi, valorificarea prin vânzare a activelor, închirierea spațiilor de producție devenite excedentare, precum și identificarea de resurse financiare atrase pentru realizarea de investiții noi. Totodată, Executivul solicită acestor companii efectuarea de acțiuni în instanță în vederea recuperării sumelor, încasarea creanțelor restante, dar și amânarea la plată a dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor. Printre măsuri se mai numără și restructurarea societăților prin aprobarea unor proiecte de fuziune prin absorbție a subsidiarelor, condiționate de oportunitate și eficiență din punct de vedere tehnic și economic și în conformitate cu prevederile legale.

Citește și: CLAUDIA MARCU – A început numărătoarea inversă. Se ridică restricția la vânzarea companiilor de stat

Au decis să închidă tot?

Reprezentanții sindicatelor din industria de armament spun că, până acum, nu au avut sprijinul necesar pentru a vinde și a închiria terenurile și spațiile excedentare și s-au arătat surprinși de această decizie neașteptată a Guvernului. ”Dar depinde ce se urmărește, să avem o industrie de apărare cât mai suplă și mult mai utilizabilă sau să o închidă de tot. Noi am cerut tot timpul ca, din vânzările care se vor face, să folosim acei bani pentru capital de lucru și investiții. Dacă în semestrul I al acestui am avut acoperite comenzi de 37,7%, în cel de-al doilea trimestru comenzile au scăzut la 30%, în condițiile în care avem un război la graniță, ceea ce ne îndepărtează de intenția Guvernului de a revitaliza industria”, ne-a mai precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național, preluare articol din Național

Sursa imagine: cugetliber.ro

Citește și: GHEORGHE VOINEA – Dronele – o parte a relansării industriei naționale de apărare