Poeţilor nu li se iartă nimic,

Nici sorii pe care i-au aprins,

Nici faptul că prea mult au iubit…

Iar după moarte, nu li se iartă

Nici că au murit.

Lor, celor care făurind poeme,

Au făurit destine,

Nu li se iartă –

Cuvintele prea multe,

Sau prea puţine.

Poeţilor nu li se iartă nimic,

Nici iubirea, suferinţa,

                             sau bucuria,

Nu li se iartă

Nici măcar Poezia.

                             Doina Dabija