Motto:

       Mințile puternice discută idei,

       Mințile mediocre discută evenimente,

       Mințile slabe discută oameni !

     Studiul de faţă, Adamclisi – Monumentul Triumfal al Regelui Burebista, are menirea să scoată la iveală unele greșeli din trecut și să elaboreze interpretări noi, care să contribuie, pe de o parte, la îndreptarea acelor greșeli, ce dăinuie de mult timp și în al doilea rând, să pună în adevărata sa lumină cultura și vrednicia poporului dac, al cărui urmaș direct este poporul român.

BUREBISTA REGELE DACILOR

     Rezultatul cercetarilor a fost surprinzator. In loc de asemanari si similitudini cu alte monumente romane contemporane, am constatat deosebiri esentiale, pe baza carora am elaborat interpretari noi, ce par mai apropiate de adevar, fiind sprijinite pe dovezi certe si evidente.

     Concluziile cercetarilor noastre arată că Monumentul de la Adamclisi nu este trofeul lui Traian, că scenele de pe metope nu reprezintă luptele romanilor cu dacii din iarna anului 101-102 din Dobrogea, ci luptele dacilor cu o armată de invazie venită din Orientul Apropiat, luptă ce a avut loc intr-un sezon cald, de vară.

     Descifrarea tainelor acestui monument necesită cunoștințe aprofundate in domeniul culturii spirituale a popoarelor antice, deoarece pe Monumentul de la Adamclisi se află simboluri ce reprezinta taine ceresti, cunoscute in antichitate numai de inițiații marilor temple.

     Pentru aceasta, consider studiul de fată ca o variantă nouă fată de tot ce s-a scris pâna acum, care vine să îmbogățească fondul de cunostinte cu privire la acest monument si sa ofere o cale de cunoastere a adevarului istoric din acea epoca.

Monumentul de la Adamclisi este el în adevar trofeul lui Traian?

     Sunt multe dovezi contrare unei astfel de ipoteze. Iata câteva mai importante:

     1–Luptele lui Traian cu dacii in Dobrogea au avut loc in … iarna (!!!) …anului 101-102, cu alte cuvinte in lunile decembrie, ianuarie si februarie.

     Dar, ….sculpturile Monumentului nu arata nici o mărturie de iarnă, ci din contra, …un sezon cald …de vara.

   Sunt arătați luptatori …goi pâna la brâu, desculți sau cu sandale, ……copaci înfrunziți, ….stejari înfrunziți ….cu ghinda ajunsa la maturitate, ce indica cu precizie lunile iulie si august ca data când a avut loc batalia.

     Din moment ce sculpturile de pe monument arată un sezon de vară al luptelor, se poate spune cu toata certitudinea, ca ele se referă la o alta batalie decât cea a lui Traian cu dacii din iarna anului 101-102.

     2– Izvoarele istorice spun că dacii au fost ajutați in luptele contra romanilor din Dobrogea de o formatie de cavalerie sarmata.

     Sculpturile de pe metope nu arata nici un adversar călare, nici un călăreț sarmat, asa cum sunt ei reprezentati de reliefurile de pe Columna lui Traian, ce se referă la primul razboi cu dacii.

    Faptul ca pe Columna este reprezentata lupta cu cavaleria sarmata si ca pe Monumentul de la Adamclisi lipseate o astfel de reprezentare, desi Monumentul este cladit tocmai in regiunea unde au avut loc acele lupte, constituie inca o dovada certa ca metopele se refera la o alta batalie decât aceea a lui Traian din Dobrogea.

     In acest caz ramâne de lamurit cine sunt beligerantii si care este data acestor lupte.

     3–Calaretii de pe metope, presupusi romani de Gr. Tocilescu, sunt imbracati in camasi de zale din fier sau cu solzi din piele dura. Unii sunt cu capul descoperit (Metopele 1 ai 2) iar altii poarta coif metalic pe cap. Toti sunt inarmati cu Suliță, sabie si scut (Metopele 3, 4, 5, 6 ai 7).

     Daca acestia ar fi in adevar calareti romani, ar trebui sa fie la fel imbracati si sa poarte aceleasi arme ca cei reprezentati pe reliefurile Columnei.

     Calaretii romani de pe columna au imbracaminte din pânza de in, sau cânepa, si pe deasupra poarta o tunica confecționată dintr-un material mai gros, ce pare a fi din piele supla, terminată pe solduri si la mâneci cu colturi in forma de dinti de fierastrau. Călăreții romani de pe columna se deosebesc in totul de cei de pe metope. Aceasta deosebire spune de la sine ca, luptatorii calareti de pe metope nu sunt romani, neavând nimic asemanator cu calaretii romani de pe Columna.

     4–O alta constatare care surprinde este ca luptatorii calareti de pe metope nu seamana nici cu calaretii daci reprezentati pe Columna.

    5–Deosebirile constatate ne spun ca metopele reprezinta calareti dintr-o altă armată și sigur din alt timp. Infanteristii, considerati pâna acum soldati romani, reprezentati pe metope, au o caracteristică comuna, aproape toti sunt imbracati in zale de fier și înarmați unii cu Sulițe, săbii și scut, altii cu pilum, sabie si scut, iar altii numai cu sabie si scut. Infanteristii ziși romani de pe metope nu au nimic comun cu infanteristii reprezentati pe Columna, care sunt imbracati in tunica scurta, de pânza sau de piele supla, terminata pe solduri si la mâneci cu colturi in forma de dinti de fierastrau.

     Invadatorii infatisati pe metope ca si prizonierii de pe metope si cei legati cu mâinile la spate de câte un copac, au aspect oriental, cu barba lunga si ascutita, unii cu barba lunga impletita in suvite subtiri dupa moda persana si asiriana antica.

      Pe cap poartă o bonetă împletită. Unii din ei poarta la boneta, in partea dreapta, un ciucure. Acest ciucure a fost confundat de cercetatorii care s-au ocupat de Monumentul de la Adamclisi, cu nodusul format din parul capului, purtat de unele triburi germanice si a provocat multe discutii contradictorii si fanteziste.

     Intre nodusul din par si ciucure exista o deosebire tipica. Nodusul este o legatura plata putin proeminenta, pe când ciucurele are forma aproape sferica. Ciucurele pe metopele 17, 20 dar mai cu seama pe metopa 23 este redat in relief pronuntat, ceea ce il face de neconfundat cu nodusul. La stabilirea tipului unei persoane este necesar sa se ia in considerare cât mai multe semnalmente caracteristice.

     Germanii pe Columna sunt arătați ca aliati ai romanilor, deci ei nu pot figura in acelasi timp si ca adversari in tabara dacilor.

    Ei pe Columna sunt reprezentați cu capul descoperit, barba tunsa scurt si cu pantaloni din pânza neteda.

     Luptatorii adversari de pe metope poarta pe cap bonetă croșetată cu un ciucure in partea dreapta, barba lunga si impletita in Șuvițe subtiri, pantaloni crosetati cu dungi adânci, iar ca profil moral, total diferiti de cel al germanilor de pe Columna.

     Toate aceste deosebiri resping ideea ca Luptătorii ce poarta un ciucure la boneta de pe metope ar fi de origine germana.

     Dar nu numai intre armate exista deosebiri esentiale, ci si in portul femeilor dace.

    Femeile dace reprezentate pe metopele 48 ai 49 sunt imbracate cu rochii lungi, ce lasa sa se vada numai laba piciorului descult, un fel de cămașă dreaptă, cu mânecile scurte si incretita la gât, ce amintesc de iile portului national al româncelor.

     Peste mijloc sunt incinse cu un cordon rasucit in forma de frânghie.

     Au capul descoperit si parul adunat si prins la ceafa.

     Femeile dace reprezentate pe Columna poarta haine mai evoluate si cu un rafinament superior.

     Rochiile sunt lungi si cad in pliuri ample iar mânecile sunt lungi. Pe deasupra rochiei poarta un fel de șal prins in fata sub sâni, printr-o broșa, care cade in falduri largi peste coapse in jos către spate pâna sub genunchi. Părul capului este legat cu o năframa la ceafă, in picioare ele poartă încălțăminte uaoara.

     Concluzia ce se poate formula din deosebirile imbracamintei femeilor dace, este ca Monumentul de la Adamclisi este mai vechi decât Columna, cu o epoca istorica, cu un numar de ani suficient de mare ca portul femeilor dace sa poata evolua de la forma Adamclisi la cea de pe Columna.

Monumentul de la Adamclisi pare a fi de origine dacică !

     Un studiu al compozitiei Monumentului conduce la convingerea ca el ar fi opera unui initiat.

     Scriitorii antici sunt unanimi in a spune ca Marele Preot al dacilor cunostea tainele Cerului si ale Pamântului, cu alte cuvinte el era un initiat in stiintele spirituale. Semnele geometrice de pe Monument sunt simboluri, care in limba inițiaților reprezinta forțe ceresti ajutatoare omului.

Existenta ei dovedește așadar, cauzele bataliei si motivează importanta victoriei repurtată de daci asupra invadatorilor.