Era vara anului 1956.

     Pe malul lacului Golovița, în județul Constanța, în apropierea satului Cernavodă, o echipă de arheologi români conduși de Dumitru Berciu găsesc între-o cutie de piatră și lut, aproape protejat parcă în mod deliberat de vremea care distruge totul, figură mică, înaltă de aproximativ unsprezece centimetri, modelată dintr-o argilă fină, și arsă la temperaturi controlate, o statuetă de bărbat. Stătea pe un scaun mic, cu coatele rezemate pe genunchi și capul sprijinit în palme, într-o postură pe care orice om de pe planetă o recunoaște imediat — postura gânditorului.

     Împreună cu aceasta a fost descoperită și o femeie șezând — “pe jos“ mai robustă, mai maternală — despre care cercetătorii cred că formau un cuplu ritual sau o reprezentare simbolică a dualității umane: masculin și feminin, gând și viață.

     Gânditorul, un chip adevărat, nu o abstracțiune geometrică — are trăsături individuale. Arcadele supraorbitale sunt marcate. Nasul este drept. Gura e ușor strânsă. Ochii sunt închiși sau semiînchiși, sau poate pur și simplu privesc înăuntru. Urechile sunt modelate cu grijă, aproape cu afecțiune.

     Cultura Hamangia a înflorit în zona Dobrogei de azi și în nordul Bulgariei actuale, aproximativ între 5500 și 4500 înainte de Hristos — în plină epocă neolitică.

     Hamangienii nu erau sălbatici. Dovezile arheologice arată comunități organizate, cu locuințe stabile, cu practici funerare complexe — morții lor erau înmormântați cu grijă, uneori cu ofrande ceramice sau cu obiecte personale, ceea ce implică o concepție clară despre viața de după moarte. Cultivau grâu, creșteau animale, lucrau ceramica cu o pricepere remarcabilă.

     Ei au trăit pe acest pământ pe care azi îl numim România cu cel puțin patru mii de ani înainte ca dacii să construiască Sarmizegetusa.

     Cu 7.500 de ani înainte de noi, cei de azi.

     Dar să facem o socoteală simplă, dar zguduitor de concretă.

     Alexandru Macedon sau cum grecilor le place să-l numească “Cel Mare — a trăit acum 2.350 de ani.

     Piramidele din Giza au fost construite acum aproximativ 4.500 de ani.

     Gânditorul de la Hamangia este cu 1.500 de ani mai vechi decât piramidele.

     Și totuși în aceeași perioadă de timp , de 7500 de ani, pe teritorul țării noastre apare primul scris din lume, cel pictografic, de la Tartaria în apropierea orașului Alba Iulia, descoperit în 1961 și corect datat abia în urmă cu 15 ani când cineva, adică Eu , a cheltui bani pentru această datare cu carbon radioactiv , iar o persoană foarte importantă, italianul Marco Merlini a obținut o mică parte a resturile osoase, care erau împreună cu tăblițele de la Tărtăria, și le-a dus să fie datate cu Carbon radioactiv……7.500 de ani … Iar scrierea pictografică în Sumer apare ….după 2000 de ani.

     Dacii, Egiptenii, Grecii, romanii, — toți aceștia sunt, față de Gânditorul de la Hamangia, o civilizație recentă.