Speranța scăzută de viață a românilor este legată de faptul că se consumă prea mult alcool, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Afirmațiile se regăsesc în Strategia națională de digitalizare în sănătate 2026-2030, publicată de Ministerul Sănătății, care consideră că informatizarea totală ar conduce la creșterea accesului la servicii medicale pentru pacienți. Pe de altă parte, același document vorbește despre accesul redus al pacienților la tratamente, dat fiind costurile ridicate care trebuie suportate de bolnavi, precum și subfinanțarea cronică a sistemului.

     Strategia națională de digitalizare în sănătate 2026-2030, promovată de Ministerul Sănătății, aruncă vina pe români pentru speranța de viață scăzută comparativ cu ”familia” europeană. Utilizând un narativ de genul ”acum totul se leagă”, ministerul vorbește, în repetate rânduri, despre consumul de alcool la un nivel ridicat în rândul bărbaților, dar și al femeilor, ca fiind o cauză principală a creșterii mortalității evitabile.

     ”Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa. Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. Românii raportează un consum mare de alcool și o alimentație mai nesănătoasă decât media UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Fumatul la adulți este în prezent marginal mai mic decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți în rândul bărbaților decât al femeilor”, se arată în Strategie.

     Cu alte cuvinte, murim repede, dar nu obezi, ca majoritatea celor din statele dezvoltate ale UE.

Momentul adevărului

     În același document, care prezintă și analize al OMS și OCDE, se arată însă că slaba calitate a asistenței medicale primare și a prevenției poate explica ratele ridicate de mortalitate din România. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut, acestea au fost mai mici decât jumătate din media UE. Costurile suportate de pacienți sunt ridicate, în special pentru medicamentele administrate în ambulator.

     Numărul de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor este cu mult sub media UE, ceea ce afectează accesul la îngrijiri medicale și contribuie la creșterea timpilor de așteptare.

     ”România are un nivel ridicat de mortalitate evitabilă. Furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de personal și lipsa de informații. Deși conectivitatea la internet este relativ bună, 11% din populație nu este conectată, iar nivelul de competențe digitale este scăzut. Satisfacția pacienților și încrederea în sistem sunt la un nivel scăzut, iar înclinația românilor de a căuta online informații despre sănătate este cea mai scăzută din Europa”, se precizează în documentul Ministerului Sănătății.

Medicii de familie, un obstacol

     În procesele de furnizare a serviciilor nu există linii telefonice de asistență care să-i ajute pe cetățeni să știe ce să facă și unde să se ducă, se semnalează în Strategie. Medicii de familie sunt percepuți ca un obstacol, care fac muncă administrativă și doar trimit pacienții la specialiști. Asistența medicală primară nu se concentrează pe prevenție, iar serviciile de prevenție oferite de medicii de familie sunt îngreunate de obligativitatea de a presta serviciul (de exemplu analize de laborator finalizate înainte de a putea fi decontat ( iar analizele gratuite sunt disponibile în primele trei zile ale lunii). Potrivit Strategiei, pacienții aduc cu ei propriile dosare medicale, deoarece merg la diferiți specialiști. În lipsa unei abordări integrate, parcursul pacienților nu poate fi urmărit. În timp ce spitalele și medicii de familie folosesc computere, dosarele pe suport de hârtie sunt foarte numeroase.

Sănătate online

     Populația din România are nevoie de competențe digitale în domeniul sănătății pentru a obține informații relevante, în care să aibă încredere și pe baza cărora să poată acționa, precum și posibilitatea de a accesa și gestiona propriile informații medicale, se arată în Strategie. Totodată, pentru a-i ajuta de oameni și pe pacienți să ia decizii corecte, în special în cazul celor din zonele greu accesibile, Ministerul Sănătății ar trebui să ofere servicii de centre de apeluri ușor de utilizat și să se asigure că există conținut online de bună calitate cu privire la problemele de sănătate și la serviciile de sănătate disponibile.

Citește și: CLAUDIA MARCU – OCDE dă de pământ cu sistemul de Sănătate din România