OPINCA ROMÂNEASCĂ

Opinca a fost talpa țării
Și tot opinci au încălțat
Străbunii daci, nemuritorii
Ce peste moarte au călcat.

Opinci a încălțat bunicul,
Când se ducea la horă-n sat,
Când secera în holdă spicul
Și când mergea la semănat.

Badea Cîrțan tot cu opinca,
A mers pe drumuri temerar
Și în spinare cu sarica,
A dus istoria-n Ardeal.

Și pe Columnă e opinca
Brâncuși o poartă la Paris,
Frumos și-o asorta bunica,
Cu tricoloru-n bete prins.

Pe Parlament, la Budapesta,
Sus NAȚIA! striga opinca
Printr-un oltean, întreg Ardealul
De steagul lor și-a prins lozinca!

În vechile hotară neamul
Tot cu opinca s-a repus…
C-aceia care au purtat-o
Au fost viteji cum alții nu-s!

Pe Moș Ioan strigând cu țara,
Ca-n vis îl văd, acum…aici
Unire vrem!! Dați jos hotara!!
Erau cu toții în opinci…

Cum vreau să-mi văd acum bătrânii…
Icoana vechilor străbuni,
Cu oile în strunga stânii
Ținând opincile în mâni…

Acum țărâna duce dorul
Celor ce gingaș o călcau
Și mângâind-o cu piciorul
Duios opincile-ncălțau…!!

                               versuri Eliana Popa și Titel Comănescu