În data de 14 august 2013, Guinness World Records a emis certificatul pentru Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman ca fiind ”cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”.

    Confirmarea acestui record s-a făcut de abia după un an de zile, timp în care au fost așteptate eventuale contestații, conform regulamentului organizației. Alexandru Dan Bartoc – fiu al unuia dintre muncitorii care au participat la ridicarea monumentului – este cel care a strâns, cu migală și emoție, toate informațiile necesare pentru omologarea unui astfel de record.

     ”Cea mai mare cruce este de 39,5 metri înălțime (129 picioare și 7 inci) cruce care stă la altitudinea de 2.291 m (7.516 picioare), sus pe Muntele Caraiman din Munții Bucegi ai Carpaților de Sud ai României. Înălțimea include soclul de beton, înalt de 8 m (26 de picioare și 2 inci) placat cu piatră pe care stă crucea. Cunoscută ca și Crucea Eroilor sau Crucea Caraiman, a fost construită în onoarea morților din Primul Război Mondial” – Guinness World Records

     Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman ar fi fost realizat ca urmare a unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria. Suverana ar fi văzut Munții Bucegi ”stropiți cu sângele eroilor” și, apoi ar fi decis edificarea monumentului de pe Vârful Caraiman.

     Totuși, nu au existat dovezi care să confirme această ipoteză, cu toate că legenda a circulat chiar și în perioada comunistă, și nu a fost descoperit niciun document autentic care să stabilească legătura dintre Crucea Eroilor și membrii Casei Regale, Ferdinand I sau Regina Maria.

     Mai mult, Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările ei despre monumentul de pe Caraiman. Legenda a circulat și în perioada comunistă și mai apoi, fără ca cineva să aducă vreo dovadă în acest sens. Efectul acestei legende a dus la atribuirea meritelor de inițiere și construire Reginei Maria.

     Paradoxal, printre toate monumentele ridicate în țara noastră pentru comemorarea ostașilor români căzuți la datorie, în Primul Război Mondial, Crucea Eroilor ar fi singurul despre care nu există informații detaliate în presa acelor timpuri.

     Într-un articol apărut în Ziarul ”Tricolorul” – Bușteni, s-a precizat, de altfel, că inițiativa de a construi acest monument a aparținut comunității locale din Bușteni – un comitet intitulat „Comitetul pentru ridicarea monumentului Eroilor din Bușteni” – iar cercetătorul Paul Adrian Cristescu – autorul volumului “Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman” -, după o lungă documentare, a conchis că fundurile pentru acest monument ar fi fost adunate ”în taină”.

     Această idee, potrivit cercetătorului, ar clarifica lipsa unor informații de natură documentară care să detalieze cel puțin etapele generale de construcție ale monumentului.

Locuitorii din Bușteni îndreptau, în anul 2021, degete acuzatoare către autorități, pentru că localitatea nu avea un monument închinat ostașilor căzuți pe Valea Prahovei, în timpul Primului Război Mondial.

     ”… întorși de neagra pribegie, între alte preocupațiuni am avut grijă ca și noi, de la Bușteni, să nu rămânem mai prejos de cuprinsul țării și să ne gândim la cei dispăruți în groaznicul război, cei ce ne-am mărit țara și cari ne-au dat putința ca iarăși să ne vedem în liniște de treburile noastre, cărora nu le putem arăta altă recunoștință și nu i-am putea diviniza, de cât printr-un monument în localitate, care să arate celor viitori pe martirii neamului nostru”.

     ”S-a alcătuit un comitet, ales numai din oameni cari au oarecare vază în comuna noastră. Comitetul s-a adunat în câteva ocazii și a hotărât să se pună pe lucru. Timpul s-a scurs și se scurge și cu toate acestea nu vedem nimic. Ba ceva mai mult nici nu se mai aude nimic de acest comitet. Activitate, muncă și interes desăvârșit s-a promis, pentru această frumoasă operă de către comitet, din care toate nu vedem nimic.

     În comunele din jurul nostru, care au astfel de comitete alcătuite tot pentru acest frumos scop, au lucrat ceva și oricând o pot dovedi prin sumele de bani ce au strâns. Dar la noi nu vedem nimic.

     Pentru ca să scăpăm de ponosul că, noi, cei din Bușteni, suferim de boala constituirii de comitete cu fel de fel de inițiative, cari nici unele nu au dat rezultate, bine ar fi ca D-nii cari constituiesc comitetul pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Bușteni să ne dea o lămurire cam unde au ajuns cu activitatea”, se arăta în Ziarul „Tricolorul” – Bușteni, Nr. 1 / 1 martie 1921, pag. 4.

     Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, are forma unei cruci latine.

     Monumentul are o înălțime de 39,3 metri și a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a omagia memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial. Există și alte denumiri sub care este cunoscut monumentul:

     ”Crucea Eroilor Neamului”; ”Monumentul Eroilor de pe Caraiman”; ”Crucea de pe Caraiman”.

     De-a lungul timpului, au apărut mai multe semne de întrebare referitoare al structura metalică a monumentului, vehiculându-se și ideea că aceasta ar fi fost construită din elementele metalice provenite din demontarea podurilor distruse în Primul Război Mondial.

     Totuși, în urma cercetărilor care au fost efectuate, a reieșit cu claritate – afirmă specialiștii MapN – că traversele structurii metalice nu provin din elemente metalice contorsionate. De ce?

     În urma unei analize aprofundate a relației dintre constructorul monumentului, Direcția de Poduri a C.F.R., și Societatea Anonimă Uzinele de Fier și Domeniile din Reșița (U.D.R.) s-a constatat că – în primul deceniu de după terminarea marii conflagrații mondiale – a existat un interes important în reciclarea materialelor feroase rezultate ca urmare a distrugerilor de război.

     Cum Uzinele Reșița erau singurele în măsură să asigure procesarea fierului vechi, procesare care a avut la bază convenții încheiate cu Direcția de Poduri C.F.R, rezultă că structura metalică a monumentului a fost realizată din fier reciclat, fapt care a redus în mod considerabil cheltuielile de edificare.

     Autorul proiectului a fost arhitectul Ludovic Dolinschi.

     În timpul lucrărilor de restaurare a monumentului istoric, elicopterele au fost indispensabile

     Cercetătorul Paul Adrian Cristescu a afirmat că U.D.R.-ul era singura uzină din România care putea produce traverse metalice de tipul celor folosite la ridicarea Crucii Eroilor de pe Muntele Caraiman.

    Cum, din toate analizele și studiile pe care acesta le-a făcut pentru identificarea originii structurii metalice a monumentului, nu a reieșit vreo sursă documentară care să afirme negru pe alb unde au fost fabricate traversele, Paul Adrian Cristescu a admis că singura posibilitate reală rămasă erau Uzinele Reșița.