DE-AȘ FI TRĂIT

De-aș fi trăit în vremea Răstignirii Tale,
Obrazul Sfânt eu nu l-aș fi scuipat
La fel ca toti acei cu inimi goale
Ce spre Golgota, ura și-au purtat!

Eu aș fi vrut să fiu o adiere
Și cu blândețe fruntea-Ți să o șterg
Să-ți scot toți spinii patimilor grele
Și rănile-n zefiri să Ți le leg.

Un strop de rouă de-aș fi fost sau ploaie,
Toată puterea apei aș fi strâns
Din mine, revărsându-se șuvoaie,
Spre gura-Ți însetata ar fi curs!

Și de-aș fi fost un trandafir, o floare
Spre Tine doar mireasma-mi să se verse
Petale zugrăvite în culoare
Ca un balsam pe răni să Ți se-așeze.

De-aș fi trăit în vremea Răstignirii Tale,
Obrazul sfânt eu nu l-aș fi scuipat,
Doar l-aș fi șters de sânge și sudoare
Și-n fața Ta, umil, m-aș fi plecat!

                                Eliana Popa