Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a fost nevoit să accepte mutarea dependenților de droguri din curtea MAI în incinta spitalelor publice, punând în pericol atât pacienții, cât și personalul medical. Până acum, consumatorii de droguri erau păstoriți de MAI, prin Agenția Națională Antidrog, a cărei atribuție cheie era coordonarea centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog. Probabil la insistențele lui Predoiu, Guvernul a desființat agenția și a obligat Ministerul Sănătății să-i bage pe drogați în incinta spitalelor județene. 

La sfârșitul anului trecut, Guvernul a luat decizia de a desființa pur și simplu Agenţia Naţională Antidrog (ANA), locul acesteia fiind luat de o instituție pur decorativă, denumită Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor și a Centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, în directa subordonare a prim-ministrului. Desființarea ANA a însemnat, de fapt, și desființarea tuturor celor 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din coordonarea acesteia, centre care funcționau, de regulă, în cadrul policlinicilor MAI. Ce făceau acestea? Foarte multe.

Fiecare centru avea în componenţa sa o echipă terapeutică formată din specialişti în domeniul medical, psihologic şi social, cu pregătire în domeniul adicţiilor, ce asigură programe integrate de asistenţă conform Standardelor Naţionale de Asistenţă Medicală, Psihologică şi Socială a Consumatorilor de Droguri. Pe lângă evaluarea medicală, psihologică şi socială în vederea întocmirii Planului Individualizat de Asistenţă, centrele prestau servicii medicale precum tratament medicamentos în vederea menţinerii abstinenţei (metadonă, naltrexonă), testare rapidă a drogurilor în urină, testare HIV, HVB, HVC, precum și servicii de consiliere psihologică şi socială în vederea reintegrării şi reabilitării psiho -sociale, oferite individual sau în cadrul grupurilor de dependenți.

Fără protecție pentru medici și pacienți

Pretextul Guvernului când a decis să desființeze Agenția Națională Antidrog a fost acela că instituția nu era eficientă. ”Nenumărați adolescenți și tineri sunt expuși riscului de consum și chiar dependență, iar răspunsul oferit de statul român pentru a diminua consumul și riscurile asociate este insuficient, problemele medicale și psihosociale rămânând în continuare fără un răspuns intervențional adecvat. Consecința tragică a acestei situații este excluziunea socială și o degradare a stării de sănătate a mii de adolescenți și tineri, ale căror șanse la o viață normală sunt semnificativ reduse”, susținea Executivul.

Soluția găsită a fost însă una halucinantă, aceasta punând în pericol atât viața pacienților, cât și a cadrelor medicale. Și asta pentru că măsura a fost să mute aceste centre, doar cu numele, în incinta spitalelor publice, mai precis în centrele de sănătate mintală deja existente în unitățile sanitare, care asigurau consultații și evaluări psihiatrice și psihologice, servicii sociale și servicii de terapie ocupațională. Peste problemele deja existente, având în vedere că vorbim despre spitale județene de urgență, fără specializare și servicii de pază adaptate pacienților cu boli psihice, spitalele se vor pricopsi acum și cu dependenți de droguri, care vor pune în pericol atât pacienții spitalelor, cât și personalul medical.

Cu toții, la grămadă

În prezent, centrele de sănătate mintală sunt structuri care funcționează în cadrul unor spitale publice și oferă o gamă largă de servicii medicale de diagnostic și tratament pentru diferite afecțiuni din domeniul sănătății mintale, care se înscriu în domeniul psihiatriei, neuropsihiatriei pediatrice, psihologiei, logopediei, recuperării medicale în vederea reinserției socio-profesionale a bolnavilor, susține Ministerul Sănătății. Preluarea dependenților de droguri va crea nu numai dificultăți de gestionare a spațiului alocat acestor centre din spitale, ci și riscuri asupra siguranței celorlalți pacienți, știindu-se comportamentul agresiv al dependenților de droguri atunci când intră în sevraj. În plus, există pericolul unor încercări de a procura, chiar și cu forța, substanțe stupefiante din cadrul unităților sanitare, cu care managerii spitalelor vor fi nevoiți să se confrunte.