Decolonizarea culturală
Timpurile noastre sunt caracterizate printr-un fenomen global de deconstrucție /reconstrucție a ordinii mondiale definit și prin modul în care se încearcă un echilibru dinamic între globalizare și diversitate. În aceste condiții, demersul bioetic este absolut necesar. Ceea ce are în comun spațiul bioeticii prin limbajul său este ceea ce transmite acest limbaj: raționalitatea, universalitatea gândirii, diversitate. Această nouă trilogie nu este, desigur, apărută din senin, ci rodul unei istorii comune.
Spiritul de raționalitate, este necesar în bioetică pentru oamenii de știință și cercetători, care vor înțelege că științele fizice și umaniste nu ar trebui să se opună eticii și că sârguinței lor trebuie să se adauge datoria de înțelegere a consecințelor faptelor lor. Este la fel de necesar pentru toți cetățenii, care ar trebui să examineze, cu mai multă gândire, dorințele, precum și temerile pe care le manifestă cu privire la noile aplicații ale biomedicinei și nu numai.
Universalitatea se referă la principiile bioeticii, care promovează sacralitatea vieții, drepturile omului, toleranța și dialogul. Dar universalismul poate supraviețui numai prin diversitate.
Diversitatea, care este un vector contemporan în bioetică, afirmă că toate culturile pot contribui la construirea lumii comune, nu prin dispariție sau supunere, ci prin schimburi și influențe.
Contribuția diversității (în complexitatea ei) este deosebit de importantă, deoarece raționalitatea socială sau politică dintr-un spațiu nu se potrivește întotdeauna într-un alt spațiu. Trebuie ținut cont de legătura care este construită între principii și realitate. În acest sens, proclamarea principiilor universale ale bioeticii are sens doar dacă se acceptă că eficacitatea acestor principii decurge din confruntarea lor cu realitățile socio-culturale. Ele hrănesc și dau viață principiilor pe care le deserveste comunitatea umană.
Respectarea diversității bioetice implică faptul că, în spațiul geocultural, bioetica nu se poate extinde ca un factor de dominare a unei culturi, care să susțină puterea politică, tehnologică sau spirituală (și să indice altora calea de urmat), ci ca un factor de adoptare a științei și tehnologiei de către toate culturile. Pentru a preveni percepția unui demers imperialist și distructiv (sau cel puțin străin), trebuie inițiat un dialog specific fiecărei zone regionale, care să elimine divergențe, contradicții sau chiar opoziții duse până la confruntare. Dezvoltarea bioeticii, impune, revizuirea unei istorii comune și recunoașterea faptului că anumite abordări sunt astăzi anacronice, chiar condamnabile din punct de vedere etic. Acest lucru este valabil atât pentru puterea medicală atotputernică care trebuie eliberata de „aroganță elitelor „, cât și pentru tirania științei care nu este mai justificată. „Superioritatea” politică a unei culturii dominante nu poate fi tolerată, chiar atunci când se afirmă o așa-zisă „misiune civilizatoare”.
Printr-o bioetică adecvată, în special prin limbajul și valorile culturii sale, trebuie să intrăm într-un proces care să ne permită să mergem mai departe și să știm ce este posibil/imposibil pentru a construi împreună. Desigur, gradele și procesele de integrare sunt diferite, unele într-un spațiu regional, altele la nivel internațional. Procesul poate avea un obiectiv economic sau poate fi deschis mai multor forme politice de cooperare bazate pe afirmare unei identități comune (de limbă, religie, cultură sau filosofie).
În concluzie, trebuie să trecem de la decolonizarea politică la decolonizarea culturală, nu prin excluderea sau respingerea elementelor culturii celuilalt, ci prin includerea reciprocă, prin toleranță și dialog.
P.S.: Prezentele rânduri nu se referă la atitudinea snoabă, obiedientă (slugarnică) a unor „intelectuali” și oameni politici români față de puternicii noii ordini mondiale. Sau poate că da!?
Autor: Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
Citește și: VASILE ASTĂRĂSTOAE – Tehnoștiința și Bioetica
Sursa imagine: euronews.com
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Pisica neagră, pisica albă - 24 mai 2025
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Hristos a înviat! - 20 aprilie 2025
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Bioetica în vremuri de război - 23 februarie 2025
