Galați…

Zilele acestea asistăm, participam, împărtășim, cu toții, într-un fel sau altul, in spirit de empatie și solidaritate, drama persoanelor, ale victimelor sinistrate din mai multe localități ale județelor Galați și Vaslui!…

Pechea, Slobozia Conachi, Costache Negri, Cudalbi sau Cuza Vodă sunt localități cu o rezonanță specială în aceste zile ale napastei ori furiei apelor ce s-au abătut asupra locuitorilor sau localnicilor din aceasta zona și parte a județului Galați!…

Pe de o parte vedem multă tristețe, suferinta și necaz, consternare și indignare ori, resemnare iar, pe de altă parte vedem, chiar daca nu este suficient mediatizat acest lucru, foarte multa implicare, mobilizare, organizare și coordonare din partea multor factori, persoane, voluntari, organizații, asociații, fundatii și instituții, locale și centrale, in frunte cu Biserica, mai exact, cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, care, prin glasul Arhipastorului ei, în persoana Părintelui Arhiepiscop Casian, este prezentă și, extrem de implicată, în toată dinamica și evoluția stării ori situației concrete de acolo, fiind prezentă în mijlocul sinistraților, a pompierilor, militarilor, jandarmilor și a celorlalți angajați sau voluntari aflați, in aceste zile, acolo, în zona!…

Imaginile și mărturiile din zona vorbesc de la sine!…

Așadar, da, vorbim, aici și acum, de solidaritate, fratietate, rugaciune si filantropie…

Căci, da, dincolo de nesiguranta, emotia, mila, frica, spaima, stupoarea, indignarea si incertitudinea, cu privire la furia, inundațiile și șuvoiul apelor, si, mai ales, cu privire la concetățenii, frații și semenii nostri de acolo, ne punem toata nadejdea in Dumnezeu, in mila si purtarea Lui de grija!…

Altminteri, eu unul sunt profund impresionat si coplesit, de tot ce se intampla dar, mai ales, de capacitatea noastra de mobilizare, de solidarizare, de empatie, de dispozitia si de disponibilitatea, altruista si generoasa, a fiilor Bisericii, poporului roman si (ale) neamului nostru romanesc, de la vladica pana la opinca, fata de populatia civila, sinistrata, care (tot) fuge, sarmana, din calea tăvălugului apelor dezlantuite!…

Jos palaria, ma inclin!…

Acesta este, de fapt, poporul român, aceasta este România, reală, adevărată, profundă, umană, creștină și, generoasă si milostivă!…

Urmatori si implinitori ai indemnului hristic „fiti milostivi precum si Tatal cel din Ceruri milostiv este!… ” sau, „fericiti cei milostivi ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!…” suntem, acum, chemati si indemnati, sa ne rugam si, mai cu seama, sa realizam toata fapta cea sfanta si binecuvantata a milosteniei, a sprijinirii, concrete, a semenilor si fratilor nostri români din localitățile, zonele sau regiunile afectate de valtoarea apelor!…

Este impresionanta toata desfasurarea de forte, si de o parte si de alta!…

Cu credinta si nadejdea in ajutorul, mila si (in) dragostea dumnezeiasca, trebuie sa ne organizam, in continuare, in mod lucid, eficient si cerebral sau rational, caci avem, deci, aceasta binecuvantata ocazie, de a-i ajuta pe fiii Bisericii si poporului nostru aflati, acum, in momente de grea incercare, stramtorare, traversand si traind cumplite drame personale, greu de descris in cuvinte!…

Dumnezeu sa ne ierte pe toti!…

Dumnezeu sa ne ajute pe toti!…

Dumnezeu sa ne apere pe toti!…

Dumnezeu sa ne poarte, tuturor, de grija!…

Dumnezeu sa ne izbaveasca, pe toti, de toata neputinta, incercarea, spaima si prinejdia! Amin!…

În loc de epilog…

Eroii noștri, de ieri și de astăzi…

In fiecare an, de pilda, la Praznicul Înălțării Domnului nostru Iisus Hristos și, nu numai, sărbătorim (și) Ziua eroilor, ocazie sau prilej cu care se oficiaza și se organizează multe, diverse și diferite momente sau evenimente religioase și culturale, omagiale sau comemorative!…

Da, altfel spus, ne cinstim, ne prețuim, toti eroii și înaintașii, știuti și neștiuți, cunoscuți ori ba, care, într-un fel sau altul, într-un loc sau altul, s-au jertfit pentru acest, pământ, neam, popor și tara!…

Oriunde și oricând, în tot locul și în tot ceasul!…

Asadar, Biserica, bunăoară, organizează, în asemenea zile, slujbe religioase, pomeniri, parastase și acțiuni ori activități spiritual – culturale!…

In alta ordine de idei, având, recent, o întâlnire, o discuție, pe aceasta tema, cu câțiva tineri frumosi, sinceri și inimoși, la un moment dat, unul dintre ei, m-a întrebat dacă astăzi mai sunt eroi și, mai mult decât atât, ce anume sa inteleaga el prin termenul „erou” astăzi?!…

Ce-i drept, pe moment, m-a cam blocat, nu prea am știut ce sau cum să-i răspund, direct și, spontan dar, atunci, i-am zis asa:

Vrei sa cunoști, sa te întâlnești cu un erou?…

Hai sa mergem, acum, în localitățile afectate, inundate din județele Galați și Vaslui ori, de exemplu, la primul spital și, acolo, vei vedea o mulțime de eroi: medici, paramedici, asistenți medicali, brancardieri, conducători auto etc!…

Mai vrei și alții?

Hai, la prima biserică, la prima televiziune, la prima școală, la prima stație CFR, auto, navala sau aeriana, la primul UPU, la prima unitate de salvare, mobila sau fixa – ambulanță, SMURD, la primul post MAI, MAPN sau IGSU și, lista, desigur, poate continua!…

Dar, ce înseamnă, defapt, a fi erou, astazi?…

A fi demn, a avea onoare, a fi onest, a fi cinstit, a fi corect, a avea curaj, a (te) lupta pentru omenie și adevăr și, câte multe altele!…

Ce-i drept, am observat ca, nu l-am prea convins pe tânărul meu interlocutor si adolescent!…

Si, atunci, i-am spus astfel:

Pe erou nu, neapărat, ai sa îl vezi dar, totuși, ai sa îl simți, ai sa îl (re)cunoști, negreșit!…

Cum? Când vei vedea un om ca își (men)tine familia aproape, ca are grija de ea, ca ii poarta ei de grija, în toate aspectele, apoi, sa știi ca, acel om este un erou!…

Când vei întâlni oameni, seriosi, lucizi, asumati si responsabili, acasă, în familie, în societate, în colectivitate, la locul de munca, apoi, sa știi ca, toți aceia sunt niște eroi!…

Când vei cunoaște un om care își gestioneaza, cu multa demnitate, incredere si, seninătate, (toate) necazurile, problemele, suferințele și neajunsurile acestei vieti, acela chiar este un erou!…

Când vei întâlni oameni, harnici, darnici și dinamici, altruiști, generoși, solidari, filantropi și empatici, cum sunt, de exemplu, acum, cei din zonele sinistrate ale județelor Galați și Vaslui!…

Când vei întâlni, un om discret dar concret, așezat dar implicat, calculat dar determinat, cumpătat dar pozitiv, echilibrat dar optimist, reflexiv dar aplicat, harnic și dinamic, creativ și practic, original și motivat, în toate aceste vremuri, împrejurări și condiții, apoi, sa știi ca, toți aceștia și, mulți alții, asemenea, sunt veritabili și autentici eroi!…

La care tânărul, și mirat și curios, îmi răspunde, direct si franc!…

Eu am crezut ca eroii sunt numai aceia care au luptat în tot felul de războaie și au murit, au sfârșit (pe) acolo, nu, dintre cei vii!…

Dragul meu, asa gândim și vedem noi dar, „eroi, au fost, eroi sunt încă și, vor fi, în neamul nostru romanesc!”…

Pai, asa, pot sa ajung și eu!…

Pai, da, chiar asta și este ideea!…

I-am răspuns eu, imbarbatandu-l și incurajandu-l!…

Pe eroii noștri plecați, deja, dintre noi, Dumnezeu sa ii  odihnească iar pe cei, aflați sau rămași, încă, aici, împreună cu noi, Dumnezeu sa ni-i trăiască! Amin!…

Autor: Stelian Gomboș – teolog, jurist și publicist

Citește și: STELIAN GOMBOȘ – Vremurile, pe care (le) și în care trăim…