21 Mai (Florar): Sfinții Împărați Constantin și Elena – Peste 1,8 milioane de Români îşi sărbătoresc onomastica în această zi. 🙏🇷🇴
Sfinții Împărați Constantin cel Mare și mama sa Elena se prăznuiesc anual pe 21 mai, fiind trecuți în calendarul ortodox cu denumirea de “isapostolos” – “întocmai cu Apostolii”.
În România, semnificația numelor unora dintre cei mai iubiți sfinți este deosebită, peste 1,8 milioane de Români sărbătorindu-și onomastica în această zi.
Numele Constantin își are originile în cuvântul latin “constans” care înseamnă “constant, statornic, stabil, ferm”, transmițând că, în viață, omul trebuie să lupte, să rămână hotărât și statornic în fața greutăților. Numele Elena, asociat razelor soarelui, derivă din mitologia greacă, de la cuvântul “helene”, semnificând torță, foc sacru, flacără, lumină, dar și frumusețe.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.
Conform unei legende, în anul 312, în timpul luptei cu Maxentiu, Sfântul Constantin a zărit pe cer o cruce deasupra soarelui, pe care scria: “in hoc signo vinces” (n.r. “prin acest semn vei birui”). Ulterior, în aceea noapte, Iisus Hristos i-a apărut în vis și i-a cerut să pună semnul crucii pe steagurile soldaților, pentru a le oferi protecție în timpul bătăliei. De asemenea, potrivit tradiției creștine, mergând în pelerinaj la Ierusalim, Sfânta Elena a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos și moaștele celor trei magi.
Sfântul Împărat Constantin a legalizat creștinismul și duminica ca zi de odihnă în Imperiul Roman, iar Sfânta Elena a introdus prima dată conceptul de pelerinaj în Palestina şi este considerată ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena se regăsește puternic în datinile românești, legate de vara ce urmează să-și facă apariția.
Astfel, în calendarul popular românesc sărbătoarea este numită Constantin Graur sau Constantinul puilor, considerată ca sărbătoarea păsărilor de pădure, deoarece se spune că în această zi păsările încep să își învețe puii să zboare.
De asemenea, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor și strugurilor de păsările cerului, dacă nu respectă ziua de Constantin Graur. În unele regiuni ale țării aceasta este și ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece există credința că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Aceasta este și ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci și unde vor amplasa stânele.
Pentru a se apăra de forțe malefice, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă prin casă, iar țăranii aprind și stau în jurul unui foc mare.
De asemenea, pentru sănătate și bunăstare, este bine ca, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei să ducă la biserică trei bujori îmbobociți – care înfloresc mai ales în această perioadă, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
LA MULȚI ANI, cu multă sănătate și bucurie, sărbătoriților și tuturor Românilor ! 🙏🇷🇴
Gheorghe Voinea, analist, jurnalist U.Z.P.R.
Citește și: GHEORGHE VOINEA – 7 Ianuarie (Gerar): Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion
Sursa imagine: tribuna.ro
- GHEORGHE VOINEA – 15 ianuarie: Ziua Culturii Naţionale și începutul activităților omagiale ale „Anului Mihai Eminescu” ! 🇷🇴 - 15 ianuarie 2025
- GHEORGHE VOINEA – 7 Ianuarie (Gerar): Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion - 7 ianuarie 2025
- GHEORGHE VOINEA – 1 Ianuarie (Gerar) 2025: Un An Nou, Sfântul Ierarh Vasile cel Mare și tradiția Sorcovei. La mulți ani! - 1 ianuarie 2025
