Lumina coboară din Cer.
Închinări se văd azi, mii și mii,
Iar îngerii noștri-n tandem
Ne preschimbă în candele vii.

Nu ne stingem niciunul, să știți,
Nici de drumu-i spre Rai, uneori,
Într-o cruce vom sta cu cei sfinți,
S-o purtăm și în soare, și-n ploi.

Vom privi câteodată în jur,
Miruind c-un zâmbet o părere,
În amurg de oboseli vreun gând bun
Spovedește, sub pleoape, o durere.

Suntem strânși în altare lumești,
Bâjbâim printre noi, în păcat,
Dar rostim rugăciuni îngerești,
Chiar și atunci când te simți împăcat.

N-am uitat că acum sărbători,
Împărătești cum e vorba în popor,
Ne coboară pe mulți de prin nori
Să ne fim, ochi în ochi, cerșetori…

…de iubire!