Moda, comportamentele alimentare și sănătatea
La prezentarea de modă de la Madrid, din 18 – 22 septembrie 2006, organizatorii au interzis participarea a cinci manechine, care aveau un indice de masă corporală sub 14 (normal este intre 18,50 și 24,99). Această decizie a decurs din obeservația că greutatea modelelor a urmat un trend descendent de a lungul anilor. Decizie a fost prefigurată de eliminarea de la parada modei de la un salon de rochii de mireasă de la Barcelona (în iunie 2006) a manechinelor, care aveau în talie sub 38 centimetri, precum și de discuțiile din Statele Unite despre aspectul păpușilor Barbie – care promovau un model corporal considerat nesănătos. În Scoția, o regulă similară a fost introdusă la Festivalul modei de la Edinburg (2010). În schimb, reacțiile de la Londra și de la Paris au fost negative, invocându-se discriminarea pe piața muncii a manechinelor, precum și libertatea de opinie a cretorului de modă.
Aparaent, decizia de a avea un anumit comportament alimentar ține de libertatea individului. Dar a induce un comportament alimentar nesănatos, este o atingere adusă libertății altuia. Cu atât mai mult cu cât promovarea se face sub pretextul ”frumuseții”. În ultimele șase decenii, creatorii de modă (mulți făcând parte dintre minoritățile sexuale) au promovat prezentatoare cu o constituție fizică asexuată. Multe top-modele au declarat că, dacă se îngrășau, carierele lor profesionale ar putea fi în pericol. S-a ajuns, astfel, de la modelul rubensian la modelul schelet.
Justificarea unor astfel de decizii restrictive derivă din responabilitate socială în sănătate și din dorința etică de a nu asocia și promova prin modă, un comportanment alimentar de tip anorexic.
Acest demers decurge direct din interesul și responsabilitatea de a susține o îmbunătățire a nivelului calității vieții și de a promova un mod de viață sănătos. Atât din achetele sociale, cât și din studiile epidemiologice rezultă că modelul de frumusețe promovat de industria modei are un puternic impact asupra comportamentului persoanelor. Este vorba în special de adolescenți, care sunt cei mai fragili atât din punct de vedere al evaluării critice a unui astfel de standard de frumusețe, cât și din punctul de vedere al potențialelor implicații asupra sănătății fizice și mentale. Un risc îl prezintă apariția anorexiei.
Anorexíe s. f. Lipsă a poftei de mâncare întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc; inapetență. Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare.
Anorexia mentală este o tulburare mentală severă, care împreună cu bulimia reprezintă o problemă majora de sănătate la tineri. Ea se întâlnește în mod predominant la tinerele fete (sex ratio de 9 : 1). Riscul cel mai mare de a dezvolta o anorexie este între 14 și 19 ani, adică exact perioada în care sunt cel mai sensibile la valorile promovate de industria modei. Anorexia mentală aduce riscuri medicale certe pentru sănătate și este frecvent asociată cu alte boli psihice, ca de exemplu depresia. Exemplul acestui tip de comportament (și riscurile care decurg) este cazul manechinului Luisel Ramos, care a murit în timpul unei prezentări de modă în Uruguay din cauza unei crize cardiace generate de slăbirea excesivă.
Consecințele anorexiei sunt majore atât pe plan medical, cât și social, deoarece acești pacienți au ferecvent tulburări de creștere, afecțiuni cardiovasculare, osteoporoză, dar și atingeri ale fertilității și o scădere a stimei de sine. Chiar dacă se poate argumenta că este dificil de susținut că modelul estetic promovat de moda actuală generează o creștere a incidenței anorexiei în populație, este evident că acest model estetic influențeaza puternic tinerele fete, care vor tinde spre el. Studiile făcute la atlete au arătat un comportament alimentar de tip anorexic în cazurile în care le sunt făcute observații, privind greutatea lor corporală. Și dansatorii profesioniști pot adopta un comportant alimentar similar unui anorexic, deși nu au o afecțiune, care să justifice un astfel de comportament. Studiile epidemiologice au arătat că persoanele, care au un indice de masă corporală scăzut, au o mortalitate globală superioară celor cu greutate normală
În concluzie, prezentarea publică și impunerea unor modele de frumusețe foarte slabe poate induce în populație un comportament alimentar periculos pentru sănătatea fizică și mentală.
P.S.: Despre riscurile diferitelor „rețete” și diete de slăbire voi scrie altădată.
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Bio-băncile – între autonomia persoanei și interesul public - 22 aprilie 2024
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Celulele stem – terapie miraculoasă sau afacere bănoasă? - 12 aprilie 2024
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Autonomie și responsabilitate în sănătate - 4 aprilie 2024
